“Le voi nesocoti avertizările şi voi face o predicție foarte concretă. În lumea pe care o creăm cu repeziciune tot mai multe lucruri vor părea ştiințifico-fantastice şi tot mai puține vor semăna cu munca de azi. Curînd automobilele se vor conduce singure, încît vom avea nevoie de mai puțini şoferi de camion. Vom cupla Siri cu Watson şi vom automatiza munca prestată de serviciile de relații cu clienții sau de personalul de depanare şi diagnosticare. Deja îl luăm pe R2D2, îl vopsim portocaliu şi-l punem la muncă, la căratul rafturilor prin depozite, încît va fi nevoie de mai puțini oameni care să cutreiere coridoarele”, a explicat MCAffee ce îşi desfăşoara activitatea la Centrul de Afaceri Digital.

Acesta a spus că de 200 de ani încoace lumea spune ce spune şi el: “că ne pândeşte epoca şomajului tehnologic, începînd cu luddiții, care zdrobeau maşinile de țesut în Anglia, acum două secole. Lumea se înşală. În țările dezvoltate economia reuşeşte să le ofere aproape tuturor oamenilor locuri de muncă.”

Atunci apare întrebarea critică: de ce ar fi acum altfel, dacă chiar e altfel? Motivul pentru care e altfel e că, numai în ultimii ani, maşinile au început să manifeste calități pe care nu le-au mai avut niciodată: de a înțelege, vorbi, auzi, vedea, răspunde, scrie, iar calitățile lor se înmulțesc. De exemplu, roboții umanoizi mobili sînt încă foarte primitivi, dar sectorul de cercetare din Ministerul Apărării al SUA a lansat recent o competiție pentru a se ocupa de robotică, şi dacă ne luăm după rezultatele anterioare această competiție va fi un succes. “Din ce văd în jur îmi dau seama că nu e departe ziua cînd vom avea androizi care vor face o bună parte din ce facem noi acum. Creăm o lume în care va exista tot mai multă tehnologie şi tot mai puține locuri de muncă. E o lume pe care Erik Brynjolfsson şi cu mine o numim Noua epocă a maşinilor digitale”, a completat MCAffee

Acesta a mai spus că scenariul economic e surprinzător de clar și simplu, mai ales pe termen scurt. “Roboții nu ne vor lua locurile de muncă în următorii doi ani, deci rămîn valabile lecțiile de economie elementară: încurajează întreprinzătorii, investește în infrastructură și ia măsuri ca învățămîntul să producă oameni cu calități corespunzătoare”, a mai spus cercetătorul.

Dar pe termen lung, dacă ne îndreptăm spre o economie care folosește multă tehnologe și puțină muncă manuală – și asta facem – trebuie să avem în vedere cîteva intervenții mai profunde, ca de exemplu venitul minim garantat. Probabil neliniștește pe unii, pentru că ideea e asociată cu extrema stângă și cu propuneri radicale de redistribuire a avuției. “M-am documentat puțin asupra chestiunii și poate unii se vor liniști aflînd că ideea unui venit minim garantat net a fost susținută de socialiști vehemenți: Friedrich Hayek, Richard Nixon și Milton Friedman. Și dacă sînteți îngrijorați că o măsură ca venitul garantat ne-ar sufoca dorința de succes și motivația de a vrea mai mult, v-ar interesa să aflați că mobilitatea socială, cu care ne mîndrim mult în SUA, a ajuns mai mică decît în țările din nordul Europei, unde protecția socială e foarte generoasă”, a mai spus cercetătorul.