UNESCO a decis miercuri, 13 aprilie, să includă Ținutul Buzăului în rețeaua globală a geoparcurilor. Astfel, acesta devine cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România, după Ţara Haţegului.
UNESCO a decis să acrediteze un al doilea geoparc din România. Ținutul Buzăului a fost inclus în rețeaua globală
Statutul de Geoparc Internaţional UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educațională, economică şi socio-culturală a comunităţilor, în consens cu protejarea şi dezvoltarea mediului înconjurător.
Amintim că printre cele mai cunoscute atracții ale acestui geoparc se află vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii și așezările rupestre.
Ţinutul Buzăului, un teritoriu rural din zona submontană a judeţului Buzău
De asemenea, ceremonia oficială de acordare a titlului de Geoparc Internaţional UNESCO pentru „Ţinutul Buzăului” va avea loc în mediul online, în ziua de 21 aprilie.
„Este un moment mult aşteptat, o oportunitate foarte mare de dezvoltare şi o bucurie imensă!”, a spus președintele Consiliului Județean (CJ) Buzău, Petre Emanoil Neagu.
La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Ţinutul Buzăului a subliniat că sunt onorați de către noul statut.
„Noul statut ne onorează, dar în acelaşi timp ne obligă să accelerăm procesul de dezvoltare sustenabilă a acestor locuri cu adevărat speciale”, a declarat Răzvan-Gabriel Popa, directorul executiv al Asociaţiei Ţinutul Buzăului, managerul noului Geoparc UNESCO.
Trebuie menționat că „Ţinutul Buzăului” este un teritoriu rural din zona submontană a județului Buzău, cu elemente de interes geologic deosebit, care se întinde pe o suprafaţă de peste 1.000 de kilometri pătraţi şi are o populaţie de peste 40.000 de locuitori.
UNESCO a informat anterior că zeci de situri istorice au fost distruse din cauza războiului
În altă ordine de idei, UNESCO a anunțat anterior că cel puțin 53 de situri istorice, clădiri religioase și muzee ucrainene au fost avariate sau parțial distruse de la începutul războiului, din 24 februarie, relatează BBC.
De asemenea, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură spune că lista nu este una lungă, însă experții spun că vor continua să verifice rapoartele privind alte daune.
UNESCO spune că au fost avariate 29 de situri religioase, 16 clădiri istorice, patru muzee și patru monumente, iar pagubele au fost verificate cu ajutorul imaginilor din satelor și a rapoartelor martorilor.
Presa internațională mai spune că 12 dintre aceste situri se află în Harkov, una dintre zonele din Ucraina cele mai afectate de bombardamente, însă lista UNESCO nu include nicio informație despre clădirile sau siturile din Mariupol.