Ungaria se teme pentru securitatea Europei

Ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Peter Szijjarto, avertizează că „urmează zile importante, decisive, care vor fi de o importanță uriașă pentru viitorul întregii politici europene privind migrația.” Ci anume: reuniunea miniștrilor de Externe de la Bruxelles și alegerile din Turingia și Saxonia, ce vor avea loc la sfârșitul săptămânii.

„În ultimele zile, au apărut în mod repetat tot mai multe știri amenințătoare cu privire la securitatea Europei, atât în prezent, cât și în viitor. Nu numai Germania, ci întregul continent a fost șocat de atacul de la Solingen, care, din păcate, nu este unic în evenimentele din ultimele luni.

Între timp, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, care, din fericire, va pleca în curând, cere ca Ucraina să primească mai multe arme și ca armele occidentale care au fost predate până acum să fie folosite pentru a lansa atacuri de penetrare profundă împotriva teritoriului rus.

Așadar, urmează zile importante, decisive: mâine, reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles și apoi alegerile din Turingia și Saxonia de la sfârșitul săptămânii, care vor fi de o importanță uriașă pentru viitorul întregii politici europene privind migrația”, a scris, miercuri seară, oficialul maghiar pe Facebook.

Ungaria a fost în prima linie a protecției frontierelor externe ale UE timp de aproape un deceniu

La rândul său, Zoltan Kovacs, secretarul de stat pentru Comunicare și Relații Internaționale al Ungariei, a reamintit tuturor că ambasadorul Ungariei la Bruxelles, Tamás Iván Kovács, a declarat, ca răspuns la atacul recent al primarului Bruxelles-ului, Philippe Close, că, dacă Bruxelles-ul va obliga Ungaria să permită intrarea migranților, atunci ar trebui să fie pregătit să-i primească și el. În scrisoarea sa, el a reiterat faptul că Ungaria a fost în prima linie a protecției frontierelor externe ale UE timp de aproape un deceniu, cheltuind peste două miliarde de euro din bugetul propriu pentru a-și îndeplini obligațiile conform Acordului Schengen, fără a primi vreun sprijin din partea UE.

Ungaria, ci nu Bruxelles-ul, este cea care a suferit din cauza lipsei de solidaritate. Deși Ungaria a protejat cu sârguință frontierele Europei, a fost sancționată în loc să fie sprijinită, Curtea de Justiție a Uniunii Europene impunând chiar și o amendă de 200 de milioane de euro.

Dacă Bruxelles-ul insistă să forțeze Ungaria să accepte migranți, atunci trebuie să fie pregătit să împartă responsabilitatea. Ungaria nu își va compromite securitatea națională și nu va purta singură această povară, mai ales când Bruxelles-ul pare să dorească migranți doar atât timp cât aceștia rămân în alte state membre ale UE.

„Dacă Bruxelles-ul ne obligă să lăsăm migranții să intre, atunci ar trebui să îi și primească @tamasivankovacs, ambasadorul Ungariei la Bruxelles, a declarat ca răspuns la primarul Bruxelles-ului @PhilippeClose’s recent atac. Scrisoarea ambasadorului a reiterat faptul că Ungaria a fost în prima linie a protecției frontierelor externe ale UE timp de aproape un deceniu, cheltuind peste două miliarde de euro din bugetul propriu pentru a-și îndeplini obligațiile în temeiul Acordului Schengen – fără niciun sprijin din partea UE.

Ambasadorul Kovács a subliniat ironia obiecțiilor lui Close, arătând că Ungaria, și nu Bruxelles-ul, este cea care a suferit din cauza lipsei de solidaritate. În timp ce Ungaria a protejat cu sârguință frontierele Europei, aceasta a fost întâmpinată cu amenzi în loc de sprijin. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a impus chiar și o sancțiune de 200 de milioane de euro Ungariei, subliniind și mai mult disparitatea cu care sunt tratate eforturile Ungariei în comparație cu cele ale altor membri ai UE.

Mesajul ambasadorului a fost clar: dacă Bruxelles-ul insistă să forțeze Ungaria să accepte migranți, atunci aceasta trebuie să fie pregătită să împartă responsabilitatea. Ungaria nu își va compromite securitatea națională și nu va purta singură această povară, mai ales când Bruxelles-ul pare să dorească migranți doar atât timp cât aceștia rămân în alte state membre ale UE. Apelul la solidaritate nu este doar unul retoric; este o cerere de tratament echitabil și de sprijin real din partea UE”, a scris, miercuri, oficialul maghiar pe X (Twitter).

Ce acuzații i se aduc țării vecine?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că Ungaria nu și-a respectat obligațiile legale din anul 2020, conform cărora persoanele care solicită protecție internațională ar trebui să aibă dreptul de a rămâne în țară până când se ia o decizie finală asupra apelului lor, și că nu a aplicat corect măsurile referitoare la expulzarea cetățenilor străini aflați ilegal pe teritoriul său. În prezent, legislația ungară permite depunerea cererilor de azil doar în afara granițelor țării, la ambasadele sale din Serbia și din Ucraina.

În urma hotărârii CJUE, Ungaria va trebui să plătească o amendă de 200 de milioane de euro și va fi obligată să achite o penalizare zilnică de un milion de euro până când va implementa pe deplin măsurile impuse.