PIB-ul Ungariei este de 76,6% față de media UE
Potrivit datelor furnizate în luna octombrie de Eurostat PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria (calculat la paritatea puterii de cumpărare) a ajuns la 76,6% față de media Uniunii Europene, în timp ce în România era pe creștere și chiar a devansat țara vecină, înregistrând o creștere de 76,7% din PIB pe cap de locuitor.
Acest lucru a fost interpretat de mulți în mod greșit, și-anume că România este mai avansată decât Ungaria, au afirmat la acea vreme unii experți maghiari, conform Hungary Today.
Mai mult, în decembrie 2023, s-a publicat indicele de consum pe cap de locuitor al parității puterii de cumpărare (PPP), în care Ungaria era penultima în UE, după Bulgaria. Apoi au apărut titluri în care se spunea că „în UE există doar o țară mai săracă decât Ungaria”.
Presa maghiară are altă părere
Deşi în ultimii nouă ani Ungaria a ajuns în mod constant la media de dezvoltare a UE (+8,5 puncte procentuale din 2013), economia românească a arătat o rată de convergență mult mai rapidă: În 2013, era încă la 54,6 la sută, pentru ca până în 2022, conform datelor revizuite, să se apropie de 77 la sută, respectiv a realizat o îmbunătățire de 22,1 puncte procentuale, ceea ce este de 2,5 ori rata ungară.
Într-o analiză publicată de site-ul de știri Index.hu, anti-guvern, un expert maghiar susținea că a judeca nivelul de dezvoltare al unei țări după o singură bază de date este ceva înșelător, scrie Hungary Today.
Într-un interviu recent, Index.hu a încercat să afle cum stau, de fapt, lucrurile, de la unul dintre cei mai influenți analiști, Gergely Suppan, economist șef la Ministerul Economiei Naționale.
Potrivit acestuia:
”mass-media a greșit foarte mult concluzionând că România ne-a depășit deja în ceea ce privește nivelul de trai, pe baza faptului că consumul pe cap de locuitor din România este mai aproape de media UE, decât media maghiară. Motivul este că populația maghiară economisește mult mai mult.”
El a continuat:
”Puterea financiară a gospodăriilor maghiare este de câteva ori mai mare decât cea a românilor. În plus, în România inegalitatea este mult mai mare decât în Ungaria.
„Desigur că există și la noi inegalități, dar nu sunt atât de mari în Ungaria, precum în România sau America Latină, sau chiar în Statele Unite. I-am ajuns din urmă pe mulți, gândiți-vă doar la cât de mult a crescut în Ungaria numărul locurilor de muncă”, a mai spus Gergely Suppan.
Deficiențele unor indicatori, în special PIB-ul, au fost recunoscute, limitările lor au fost analizate și au apărut indici mai complecși ai bunăstării țărilor.
Astfel, există exemple interne, precum Indicele de Creștere (HNI), dezvoltat de Institutul Macroeconomic și recunoscut de Banca Centrală, conform Hungary Today.
În multe privințe, HNI depășește indicatorii utilizați în prezent, deoarece aceștia măsoară fie companiile mari, fie sustenabilitatea de mediu sau socială. HNI ia în considerare toate aspectele relevante de sustenabilitate și se bazează pe 6 piloni:
- durabilitate economică
- financiară
- de mediu
- socială
- forță de muncă
- baza de cunoștințe – conceptul de sustenabilitate demografică.
Pe lângă acești 6 piloni, indicele Oeco include 32 de indicatori obiectivi, în timp ce indicatorii subiectivi, care sunt adesea denaturatori, nu sunt incluși în HNI.
În calitate de lider regional, susţine HT, Ungaria este înaintea unor țări precum Portugalia, Italia și Grecia, în indicele Oeco, a declarat Szabolcs Pásztor, director de cercetare al Fundației de Cercetare Economică Oeconomus.
Ungaria nu are de ce să-i fie rușine
Analizând clasamentul, se poate observa că Ungaria este înaintea Slovaciei, în clasamentul global, dar și în fața Chinei și Rusiei. România, pe de altă parte, nu este doar în urma Ungariei, în acest indice, dar este pe ultimul loc în UE și pe locul 74 la nivel global.
La un eveniment recent, Fundația Oeconomus pentru Cercetare Economică și-a dezvăluit indicele Oeco-Index. Expertul Péter Törcsi a subliniat că indicele nu este motivat politic, spre deosebire de alți indicatori, ceea ce se reflectă în faptul că Ungaria nu se află în top 10.
Conform acestuia, ”nu avem de ce să ne fie rușine, pentru că încă ne situăm pe locul 34 din 164 de țări”.
