Ungaria a recunoscut că în România se trăiește mai bine
O analiză făcută de o publicație economică din Ungaria arată că ivelul de trai al românilor s-a îmbunătățit față de cel al maghiarilor. Articolul subliniază că salariile din România sunt mai mari decât cele din Ungaria.
„Cui îi pasă de PIB, care arată că România este înaintea Ungariei? Este doar un indicator economic nebulos și intangibil pentru omul de rând! Hai să ne uităm la salarii, că de asta le pasă oamenilor! Pentru că salariile din Ungaria sunt mai mari decât în România, nu? Din păcate, nu mai sunt. Românii au fost în față anul trecut la salariile ajustate la preț. Cu alte cuvinte, românii pot cumpăra acum mai mult decât ungurii, după toți indicatorii”, relatează portfolio.hu.
Autorul scrie că în ultimii ani, economia românească a înregistrat o creștere mai rapidă decât cea maghiară, iar românii au consumat mai mult decât maghiarii. Unul dintre motivele acestei diferențe constă în faptul că, începând cu anul trecut, salariile din România au depășit pe cele din Ungaria, conform datelor recent publicate de Eurostat, care indică că în 2023 salariile din România au atins paritatea puterii de cumpărare (PPS).
Polonia se situează în fruntea regiunii în ceea ce privește nivelul salariilor, iar deși salariile cresc în toate țările, România a înregistrat cea mai rapidă creștere. În ultimii zece ani, decalajul dintre salariile din România (reprezentate de linia portocalie) și cele din Ungaria (reprezentate de linia verde) s-a redus constant, ajungând în cele din urmă să dispară complet.
Comparația e dificilă pentru că monedele sunt diferite
Potrivit articolului, compararea salariilor între țări este, într-adevăr, dificilă din mai multe motive. Primul aspect este reprezentat de monedele diferite și fluctuațiile cursurilor de schimb. A doua problemă constă în variațiile prețurilor în diferite țări, iar a treia problemă este reprezentată de diferențele dintre salariile brute și cele nete.
Datele anuale ale Eurostat privind salariile nete la paritatea puterii de cumpărare (PPS) abordează toate aceste aspecte. Astfel, este utilizată o valoare PPS pentru a corecta diferențele de nivel al prețurilor între țări.
Eurostat furnizează estimări pentru diverse tipuri de gospodării, inclusiv cele cu un singur salariat, cu mai mulți salariați, fără copii și cu copii. Totuși, un punct slab al acestui indicator este reprezentat de posibilitatea ca nivelul prețurilor să nu fie estimat perfect. Până în prezent, această suspiciune a fost confirmată doar pentru Slovacia, dar se sugerează în mod regulat că estimarea prețurilor este un aspect vulnerabil al procesului de agregare a salariilor.
Este important să se analizeze tendințele pe termen lung și impactul diferitelor politici fiscale și de sprijin asupra salariilor nete. De exemplu, în Ungaria, creditul fiscal pentru copii a avut un efect semnificativ asupra salariilor nete pentru o anumită perioadă, ceea ce a menținut un decalaj vizibil între veniturile familiilor din România și cele din Ungaria. Cu toate acestea, în timp ce salariile au crescut, alocația fiscală pentru copii nu a suferit modificări semnificative, ceea ce a dus la o reducere a impactului acesteia asupra salariilor nete, mai spune autorul.
