"Dacă tendinţele economice sunt de lungă durată, dacă ajungem mai aproape de nivelul mediu de dezvoltare al UE, şi dacă productivitatea noastră continuă să se îmbunătăţească, nu consider că ar fi fără temei aderarea la zona euro până la sfâşitul deceniului", a declarat Varga. 

Statele UE care vor să adere la euro trebuie să îndeplinească criteriul stabilităţii preţurilor, să menţină deficitul sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB şi să se alăture timp de cel puţin doi ani mecanismului ratelor de schimb (ERM II). 

România îndeplineşte trei din cele cinci condiţii necesare pentru aderarea la euro, respectiv criteriul stabilităţii preţurilor, finanţele publice şi dobânzile pe termen lung, arată Raportul de convergenţă pe 2016 publicat luna trecută de Comisia Europeană. 

Pe de altă parte, documentul precizează că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi, în plus, ţara nu îndeplineşte criteriul referitor la cursul de schimb. 

Raportul de convergenţă este un document bianual care examinează dacă statele membre îndeplinesc condiţiile pentru adoptarea monedei unice. Raportul pe 2016 examinează progresele realizate de cele şapte state care beneficiază de o derogare (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia) şi ajunge la concluzia că niciuna din aceste state nu îndeplinesc la acest moment toate condiţiile pentru adoptarea monedei euro. 

AGERPRES