Premierul Ungariei Viktor Orban a declarat încă de luna trecută faptul că Guvernul de la Budapesta ar putea extinde lista produselor cu preţ plafonat în săptămânile următoare. Acesta nu a oferit însă detalii cu în legătură cu produsele care ar putea fi vizate.

În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, având intenția de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, ulterior fiind plafonate de asemenea şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare.

Se dorește combaterea inflației

Ministrul Dezvoltării economice Marton Nagy a declarat că dacă se dorește contracararea inflației, plafoanele de preț trebuie acceptate.

„În ceea ce priveşte plafoanele la alimente, gama produselor cu un preţ plafonat ar putea fi extinsă, iar Guvernul va lua o decizie în acest sens în zilele următoare. Viitorul acestor plafoane de preţ va fi determinat de inflaţie, care nu a ajuns încă la nivelul maxim”, a spus oficialul ungar.

Potrivit acestuia, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în luna octombrie, până la 21%. Mai mult, aceasta „ar putea să se apropie de 25% la finele anului, când este posibil să avem un punct de inflexiune”.

Inflația crește într-un ritm îngrijorător

Rata anuală a inflaţiei a trecut pragul de 20% în luna septembrie a acestui an, depăşind aşteptările analiştilor, în condiţiile în care a fost stimulată de o majorare de 35,2% a preţurilor la alimente şi un salt de 62,1% al preţurilor la energie, după ce Guvernul Orban a decis să reducă subvenţiile pentru facturile la utilităţi acordate unor gospodării.

Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteaptă ca inflaţia medie în Ungaria să ajungă anul viitor la 15%, de la un nivel de 14% preconizat pentru 2022, iar ritmul de creştere a preţurilor va continua să depăşească intervalul avut în vedere de Banca Naţională a Ungariei, 2%-4%, chiar şi în 2024.

Banca Naţională a Ungariei a fost deja forțată în acest an să își modifice politica monetară la mijlocul lunii octombrie, pe fondul inflației accelerate și al deprecierii forințului, când a decis în regim de urgenţă să introducă o dobândă de 18% la depozitele în forinţi.