Peter Szijjarto a explicat că, deși țările UE afirmă public că susțin extinderea UE, pozițiile exprimate în privat sunt diferite
Ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Peter Szijjarto, a declarat vineri la Chișinău că, deși cele 27 de state membre ale Uniunii Europene afirmă public că sprijină extinderea blocului comunitar, în realitate, în culise, acestea se opun acestei extinderi.
El a spus că, în absența presei, miniștrii discută mai degrabă împotriva extinderii. Ei nu resping direct extinderea, ci sugerează că ar trebui să ne concentrăm pe îmbunătățiri și calitate.
„Nu vreau să vă stric dispoziţia, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt făţărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea ţărilor vorbesc despre cât de mult susţin extinderea.
Eu sunt acolo şi, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniştrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătăţiri urmează.
Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îţi permite să nu faci nimic, sub pretextul aşteptării calităţii”, a declarat Peter Szijjarto.
Considerată cea mai pro-rusă țară din Uniunea Europeană, Budapesta a fost criticată de Bruxelles, în special după ce premierul Viktor Orban a efectuat o vizită la Moscova, prezentând-o ca o misiune de pace.
În aceeași direcție, ministrul Peter Szijjarto a fost recent la Sankt Petersburg, unde a discutat cu liderul Gazprom despre livrările de energie către Ungaria. Budapesta este una dintre puținele țări din UE care depind în mare măsură de Rusia pentru aprovizionarea energetică.
Ucraina, aflată în conflict, ar putea influența negativ progresul Moldovei în procesul de aderare
Ungaria, cunoscută pentru criticile sale la adresa Ucrainei, consideră că aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană ar trebui evaluată separat. Szijjarto a declarat la Chișinău că performanța unei țări nu ar trebui să influențeze procesul celeilalte, subliniind că întârzierea în reformele Ucrainei nu ar trebui să oprească avansul Republicii Moldova. El a sugerat că Ucraina, aflată în conflict, ar putea influența negativ progresul Moldovei în procesul de aderare.
Până acum, Ucraina și Republica Moldova au avansat împreună și au primit invitația de a deveni candidate și de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană simultan. Totuși, evaluarea progreselor fiecărei țări se realizează separat.
Peter Szijjarto a declarat clar la Chișinău că Ungaria va continua să sprijine eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, dar nu va oferi același sprijin pentru Ucraina. El a subliniat că procesul de aderare al Republicii Moldova ar trebui să fie bazat pe progresele individuale ale fiecărei țări și nu ar trebui să depindă de Ucraina.
„Nu este întâmplător faptul că am spus că ţările trebuie evaluate individual. Este un proces pe bază de merite. Există acţiuni şi condiţii care trebuie îndeplinite. Dacă se îndeplinesc, e în regulă, dacă nu, trebuie să continuăm să lucrăm la aceasta. Şi există câteva probleme grave referitoare la Ucraina, după cum arată faptele, nu opoziţia politică”, a spus Szijjarto.
El a reproșat din nou că Ucraina nu oferă suficientă protecție drepturilor minorității maghiare din țară și a lansat o nouă serie de critici.
„Noi avem o comunitate semnificativă în Ucraina. Drepturile acestei comunităţi maghiare din Ucraina sunt încălcate în mod brutal. În ultimii ani, în Ucraina s-au luat diverse decizii care au restricţionat drepturile acestei comunităţi maghiare şi au îngrădit enorm accesul la cultura şi educaţia în limba maternă, iar una dintre valorile cele mai importante ale UE este apărarea minorităţilor naţionale. Ucraina merge în sens tocmai opus, ceea ce noi nu putem accepta”, a adăugat Szijjarto.
„Republica Moldova nu a adus niciodată prejudicii Ungariei, Ucraina a adoptat în mod continuu astfel de măsuri”, a ţinut să sublinieze acesta.
Se conturează o nouă ordine mondială
Șeful diplomației maghiare a revenit cu critici la adresa Uniunii Europene, afirmând că Europa de astăzi nu mai este la fel de influentă precum odinioară și că este necesar un „suflu nou” pentru a-i restabili puterea. El a subliniat că se conturează o nouă ordine mondială, un concept frecvent menționat și de Moscova.
„Suntem într-o perioadă foarte grea, dacă ne uităm la continentul european. Nu trebuie să ne concentrăm doar pe provocările războiului, ci şi pe noua ordine mondială care se conturează, care nu va aduce consolidarea şi fortificarea Europei. Din păcate, în zilele noastre, Europa şi UE au slăbit în perioada recentă.
Noi credem că întrebarea este cum putem să dăm un nou avânt Uniunii Europene, cum poate genera energie nouă şi cum poate primi noi ambiţii. Noi considerăm că avântul şi energia pot fi aduse către UE prin extinderea într-un mod cât se poate de rapid, astfel încât să fie acceptată şi Republica Moldova în UE”, a arătat Péter Szijjarto.
Szijjarto a criticat Ucraina pentru lipsa de control asupra teritoriului său, corupție și nerespectarea drepturilor minorităților, inclusiv ale comunității maghiare. După ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie 2024, Szijjarto a declarat că Budapesta nu va susține aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE. În schimb, Ungaria se va concentra pe negocierile de aderare pentru țările din Balcanii de Vest.
Vizita sa la Chișinău a avut loc după ce alți lideri europeni, inclusiv Olaf Scholz, președinții țărilor baltice, Klaus Iohannis și Donald Tusk, au fost în capitala Republicii Moldova, care se pregătește pentru alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la UE. Szijjarto a fost întâmpinat de președinta Maia Sandu, a discutat cu vicepremierul Dumitru Alaiba și a susținut o conferință de presă comună cu Mihai Popșoi.
În timp ce liderii europeni au condamnat Rusia pentru atrocitățile din Ucraina și provocările aduse Republicii Moldova, Szijjarto a evitat să menționeze Rusia. Aceasta subliniază prietenia dintre Ungaria și Rusia. Conform presei maghiare, în 2021, Péter Szijjarto a primit de la Vladimir Putin Ordinul Prieteniei, distincție pe care a refuzat să o returneze, în ciuda cererilor opoziției maghiare după invadarea Ucrainei.
