România importă energie din Ungaria și Bulgaria
România importă energie din Ungaria și Bulgaria. În dimineața zilei de luni, sistemul energetic românesc a înregistrat o situație rar întâlnită. Importurile de energie au devenit principala sursă pentru acoperirea consumului național.
Începând de la ora 07:00 și pe parcursul întregii dimineți, importurile au oscilat în jurul valorii de 2.000 MW. Valoarea reprezintă aproximativ 30% din consumul total de energie, estimat la 6.700 MW.
Pe locul doi în structura surselor de energie se afla Hidroelectrica, cu o producție de aproape 1.400 MW. Aceasta este urmată de energia produsă în termocentralele:
- pe gaz, cu aproximativ 1.200 MW
- cele pe cărbune, cu circa 900 MW
Această distribuție arată o dependență semnificativă de importuri, în condițiile în care producția internă nu poate acoperi necesarul de consum.
Importuri masive din țările vecine
Conform datelor furnizate de OPCOM, operatorul bursei de energie, importurile masive provin în principal din Bulgaria și Ungaria.
În dimineața zilei de luni, România a importat aproximativ 700 MW din Bulgaria și circa 1.300 MW din Ungaria.
Aceste valori rămân constante pe parcursul întregii zile, ceea ce indică o dependență continuă de energia importată pentru a satisface cererea internă.
Prețurile energiei pe piața românească au crescut semnificativ, ajungând în seara aceleași zile până la 850 de euro/MWh.
Aceste prețuri sunt aproape de recordurile înregistrate în săptămâna precedentă, reflectând atât cererea crescută, cât și costurile asociate importurilor masive.
Scenariul în care România va avea nevoie de mai multă energie decât poate cumpăra
Expertul în energie Otilia Nuțu explică faptul că una dintre primele măsuri care pot fi adoptate în cazul unui dezechilibru energetic major este decuplarea unor mari consumatori industriali. Această decizie este luată pentru a reduce cererea de energie electrică și pentru a preveni un eventual blackout.
„Teoretic se închid consumatori industriali, care sunt despăgubiți pentru asta”, spune ea.
În esență, marile companii care consumă cantități semnificative de energie sunt oprite temporar, iar pentru pierderile suferite primesc compensații financiare. Aceasta este o soluție de compromis menită să protejeze stabilitatea întregului sistem energetic național.
Un alt aspect important menționat de Otilia Nuțu este riscul asociat cu decuplarea accidentală a unui mare producător de energie. În astfel de cazuri, unde nevoia de energie apare brusc și nu există suficient timp pentru pregătiri, problemele devin mult mai complexe. Dezechilibrul creat poate duce la întreruperi semnificative în furnizarea de energie sau chiar la un blackout.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, oferă asigurări că există capacități de producție suplimentare care pot fi mobilizate rapid în caz de necesitate.
„Din discuțiile pe care le-am purtat cu Dispecerul Energetic Național – DEN și cu principalii producători, există modalități de a crește producția de energie, în caz de nevoie, în special prin hidrocentrale. DEN monitorizează atent nivelurile de producție, consum și schimburile transfrontaliere și ia decizii extrem de rapide, în funcție de dinamică, pentru a asigura echilibrul sistemului energetic național și securitatea și continuitatea furnizării de energie electrică pentru consumatori”, spune Sebastian Burduja, pentru Europa Liberă.
