Politicienii ungari cer castrarea chimică a pedofililor
Se dorește castrarea chimică a pedofililor în Ungaria. În contextul scandalului generat de grațierea unui condamnat pentru pedofilie într-un centru de îngrijire a copiilor, Ungaria reia discuția despre propunerea de aplicare a castrării chimice asupra infractorilor pedofili.
În lumina scandalului provocat de grațierea unui individ implicat într-un caz de pedofilie la un centru de îngrijire a copiilor, propunerea de castrare chimică a infractorilor pedofili a fost readusă în discuție în Ungaria. Astfel, s-a generat o dezbatere publică intensă pe această temă.
Cu toate demisiile înregistrate, printre care și cea a președintei țării, Katalin Novák, revolta publică rămâne puternică. În plus, dezbaterea politică continuă să ofere avantaje opozanților partidului condus de premierul Viktor Orban.
La 13 februarie, după ce au fost dezvăluite informații despre dosarul de grațiere al bărbatului care se afla la conducerea căminului de copii din Bicske, acesta fiind complicele unui pedofil care abuza copiii rezidenți ai centrului, Mișcarea Mi Hazánk a organizat o manifestație cu torțe.
În cadrul demonstrației, parlamentarul László Toroczkai, președintele organizației Mi Hazánk, a făcut promisiunea că, în eventualitatea accesului partidului său la guvernare, criminalii pedofili vor fi pedepsiți prin castrare.
Conceptul de castrare nu este străin în Ungaria. O altă politiciană, Dóra Dúró, fostă membră a partidului extremist Jobbik, a propus în 2016 și 2019 (alături de fostul său coleg de partid Ádám Mirkóczki) tratamentul medical obligatoriu pentru pedofili. Ea propunea inclusiv castrarea chimică.
În cadrul paradei cu torțe organizate la căminul de copii din Bicske, Dóra Dúró a reluat discuția despre castrare. Ea a menționat că directorul condamnat în dosar ar putea „scăpa” cu o condamnare de numai opt ani de închisoare.
„Pedofilii trebuie castrați, Mi Hazánk va iniția o modificare a legii în acest sens”, a declarat Dóra Dúró, citată de index.hu
Cum funcționează castrarea chimică
Castrarea chimică este termenul utilizat în mai multe țări pentru a descrie tratamentul cu substanțe chimice aplicat infractorilor sexuali, care are ca rezultat reducerea sau eliminarea dorinței sexuale.
În esență, aceste substanțe inhibă acțiunea hormonilor androgeni, responsabili pentru stimularea sau reglarea dezvoltării și menținerii trăsăturilor masculine.
Efectul imediat al castrării chimice este disfuncția erectilă, caracterizată prin incapacitatea de a obține sau menține o erecție. Prima procedură de castrare chimică a fost realizată în 1944.
Castrarea chimică este utilizată deja ca sancțiune penală în 38 de țări din întreaga lume, fiecare având reguli, condiții și practici distincte:
1. Australia
2. Coreea de Sud
3. Estonia
4. Polonia
5. Moldova
6. Pakistan
7. Statele Unite ale Americii (în zece state)
8. Rusia
9. Argentina
10. Israel
Pe lângă utilizarea castrării chimice ca sancțiune penală, în Rusia, Argentina și Israel există și posibilitatea remiterii parțiale a pedepselor cu închisoarea în schimbul castrării voluntare.
În realitate, sunt rare cazurile în care se pronunță sentințe ce includ această pedeapsă
Cu mulți ani în urmă, în Republica Moldova, un tribunal a decis să aplice castrarea chimică asupra unui bărbat în vârstă de cincizeci de ani. El a fost găsit vinovat de abuzarea fiicei partenerei sale, în vârstă de opt ani.
Acum unsprezece ani, în Ungaria, o rezoluție guvernamentală privind castrarea chimică a fost adoptată în urma unei solicitări venite din partea publicației Népszava.
În ciuda acestui fapt, Ministerul Administrației Publice și Justiției a comunicat că castrarea obligatorie nu este aliniată cu convențiile internaționale privind drepturile omului și cu numeroasele prevederi ale Legii fundamentale, astfel încât guvernul nu are în vedere introducerea ei.
Ministerul Justiției a argumentat că includerea unor clauze de penalizare de genul ar încălca prevederile care interzic tortura, tratamentele sau pedepsele inumane sau degradante.
Ministerul a subliniat că castrarea chimică poate avea efecte grave asupra sănătății și că nu există nicio garanție a eficacității acestei intervenții.
