Ungaria a declarat zilele trecute „stare de urgență energetică”, anunțând că va opri exporturile de gaze către țările vecine. Măsura adoptată de guvernul Orban este menită să asigure aprovizionarea cu energie a țării, pe fondul scăderii livrărilor de gaze din Rusia.

E stare de urgență în domeniul energiei!

„A venit timpul ca guvernul să declare stare de urgență în domeniul energiei”, a declarat Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orbán, potrivit Euractiv. Acesta a precizat că declararea stării de urgenţă energetice este în interesul protejării familiilor ungare şi a resurselor energetice ale ţării, menţionând că guvernul de la Budapesta urmează exemplul altor câteva state europene.

Începând cu luna august, exporturile de combustibili fosili către țările vecine vor fi interzise și vor fi introduse măsuri pentru creșterea producției interne de gaze, cu 33%, de la 1,5 miliarde de metri cubi (bcm) la 2 bcm.

Gazul acoperă 85% din necesarul de încălzire al Ungariei, cea mai mare parte din acesta provenind de la gigantul rus Gazprom.

În Europa, securitatea aprovizionării cu gaze este guvernată de un regulament adoptat încă din 2017, în urma unei dispute între Rusia și Ucraina cu privire la taxele de tranzit al gazelor, care a dus la reduceri de aprovizionare a Europei, în toiul iernii.

Ce prevede regulamentul UE, respectat pe ici pe colo

Regulamentul UE acordă prioritate consumatorilor vulnerabili, gospodăriilor și întreprinderilor mici și impune solidaritatea între țările europene. Dar țările Uniunii nu respectă cu sfințenie aceste reguli atunci când se confruntă cu o criză a aprovizionării, subliniază Euractiv.

Decizia Ungriei vine în contradicție directă cu reglementările UE privind securitatea aprovizionării, care stipulează că solidaritatea statelor europene în domeniul gazelor trebuie să fie susținută de acorduri care reglementează coordonarea între autoritățile naționale.

Cine cu cine a semnat acorduri de solidaritate

„Țările UE sunt obligate să pună în aplicare aranjamentele tehnice, juridice și financiare necesare pentru a face posibilă furnizarea de gaze”, spune Comisia Europeană.

Cu toate acestea, puține țări au semnat între ele acorduri de solidaritate.

Germania are acorduri cu Danemarca și Austria și un angajament politic cu Cehia, în timp ce Estonia și Lituania au astfel de acorduri cu Letonia. Finlanda a semnat și ea un acord cu Estonia în aprilie, la fel și Slovenia și Italia.

Până acum, nicio țară din UE nu a semnat acorduri bilaterale cu Ungaria.

Ce cred experții

Georg Zachmann, un expert în energie al think-tank-ului Bruegel de la Bruxelles, a pus sub semnul întrebării înțelepciunea deciziei Ungariei. „Nu sunt sigur că este o decizie inteligentă pentru o țară fără ieșire la mare, cu mai puțin de 3 miliarde de metri cubi stocați și cu 10 miliarde de metri cubi de consum anual de gaz”, a scris el pe Twitter.

Ungaria primește gaz rusesc prin conducta TurkStream, care vine din Turcia, prin Bulgaria și Serbia. În timp ce Rusia a oprit livrările de gaze către Bulgaria, Sofia continuă să tranziteze gaze către Serbia și Ungaria.

Germania vrea ca regulile de solidaritate energetică să fie schimbate

Anunțul Ungariei vine după ce vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, și-a exprimat rezervele cu privire la regulile UE de solidaritate energetică, care piroritează livrările către consumatorii vulnerabili, în detrimentul industriei. Habeck a spus că și gospodăriile ar trebui să fie supuse raționalizării gazelor, dacă aceasta va fi necesară. „O întrerupere permanentă sau pe termen lung a producției industriale” ar avea „consecințe uriașe”, a avertizat el.

Factorii de decizie de la Berlin discută acum dacă pot fi aduse modificări reglementării UE privind securitatea gazelor.