Ungaria trimite o undă de șoc în toată Europa! Reacțiile oficiale au început să apară după ce miniștrii de Interne au ajuns la un acord major de reformare a politicii de migrație și azil a Uniunii Europene.
Premierul ungar Viktor Orban a denunțat Bruxelles-ul pentru că „abuzează” de puterile sale legale și impune relocarea migranților, lucru care, de fapt, nu este prevăzut în propunere.
„Bruxelles abuzează de puterea sa. Vor să mute emigranții în Ungaria cu forța. Este inacceptabil! Vor să transforme Ungaria într-o țară de imigranți prin forță”, a scris prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, pe pagina sa de Facebook.
Budapesta nu este de acord cu decizia venită de la Bruxelles
Ministrul de Interne adjunct al Ungariei, Bence Retvari, care a participat la discuțiile de la Luxemburg, a dezvoltat poziția Budapestei, afirmând că reforma va reprezenta o „povară disproporționată” pentru Ungaria și va încuraja sosirea de noi migranți.
Retvari a afirmat că „guvernele pro-migrație” au exercitat presiuni asupra altor state membre pentru a accepta proiectul de lege, ceea ce reprezintă o „bătaie de joc” a procesului decizional al UE.
Ce presupune reforma?
Comisia Europeană insistă asupra faptului că noul sistem nu se bazează pe „relocarea obligatorie”, ci pe „solidaritate obligatorie”. Reforma va oferi statelor membre trei opțiuni pentru a face față în mod colectiv situațiilor de presiune a migrației:
- Să accepte un număr de solicitanți de azil relocați.
- Să plătească pentru returnarea solicitanților respinși în țara lor de origine.
- Să finanțeze sprijinul operațional, cum ar fi infrastructura și personalul.
Acordul la care a ajuns Consiliul UE prevede 30 000 de relocări pe an în întregul bloc și o plată unică de 20 000 EUR pentru fiecare solicitant respins.
„Statele membre au libertate deplină în ceea ce privește tipul de solidaritate cu care contribuie. Niciun stat membru nu va fi obligat vreodată să efectueze relocări”, a precizat Consiliul UE într-un comunicat care explică rezultatul reuniunii de joi.
Cu toate acestea, acordul este provizoriu și trebuie încă negociat cu Parlamentul European, care are o poziție oarecum divergentă în această privință.
„Putem găsi o cale de urmat. Putem să ne protejăm frontierele și să găsim o abordare corectă și umană cu cei care au nevoie de protecție, fermă cu cei care nu sunt eligibili și puternică împotriva traficanților care îi exploatează pe cei mai vulnerabili.”, a declarat la rândul său, președintele Parlamentului, Roberta Metsola.