Ungaria își impune propria politică în centrul Transilvaniei

Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a afirmat vineri, pe data de 18 august, că Ungaria își impune propria politică în centrul Transilvaniei.

„Ungaria își impune propria politică în centrul Transilvaniei”,  a afirmat acesta ieri la Izvoru Mureșului, în cadrul decernării premiilor „Pr. prof. Ilie Moldovan”, potrivit Radio Târgu Mureș.

În sesiunea de dezbateri, s-a discutat despre situația românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș, dar și despre cea a romano-catolicilor din Moldova.

Dragoș Burghelia a afirmat că cele două comunități majoritare din zonă “trăiesc vieți paralele”, iar Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat că “Budapesta controlează ce se întâmplă în zona Harghita, Covasna și Mureș”. Acesta a precizat, totodată, că UDMR încă se află la guvernare și a dat exemple de demnitari care încă fac parte din Executiv.

La rândul său, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a spus că “sintagma de “stat român” nu are acoperire”, evidențiind decăderea unor instituții abilitate în acest sens.

Românii și ungurii din Covasna și Harghita trăiesc într-o stare de paralelism

În cadrul evenimentului, Dragoș Burghelia a mai spus că românii și ungurii din Covasna și Harghita trăiesc de zeci de ani într-o stare de paralelism. Pe fond, acesta a precizat la evenimentul organizat la Universitatea de la Izvoru Mureșului, că românii din aceste zone vor dispărea fizic deoarece nu sunt posibilități pentru cei tineri.

„Fizic, românii din Harghita şi Covasna vor dispărea în câteva generaţii, fiindcă nu mai avem tineri şi nu există niciun fel de motivare serioasă din partea statului român pentru ca aceştia să rămână în zonă. Deci, subliniem, problema demografică este extrem de gravă şi trebuie să o adresăm pentru a crea oportunităţi, şanse de dezvoltare, şanse la viitor şi, desigur, posibilităţi financiare, pentru că, altfel, nimeni nu poate să rămână într-o zonă care nu are astfel de dezvoltare”, spune el.

Acesta a adăugat că ungurii și românii din zonă nu numai că nu au activități comune, însă nici nu vorbesc între ei.