Ungaria inițiază proiecte ample de deschidere a fabricilor de armament pe tot teritoriul țării. Guvernul condus de Viktor Orban investește miliarde de euro, prin intermediul companiilor naționale. Rheinmetall, un important producător de armament german, este un partener cheie în aceste proiecte.
Ungaria inițiază deschiderea unor fabrici de armament pe întreg teritoriul țării. Țara condusă de Viktor Orban investește miliarde de euro din fonduri publice, chiar și în echipamente nevalidate în luptă și respinse de alte state.
Guvernul condus de Viktor Orban își propune să obțină venituri din exportul de arme. El vrea să mențină în țară investițiile destinate înzestrării Armatei. În această inițiativă, un rol semnificativ îl joacă Rheinmetall, producătorul german de arme.
Strategia lui Orban atrage critici la Budapesta
Totuși, strategia lui Orban atrage critici la Budapesta. Asta penru că Ungaria nu investește în domenii precum dronele, sistemele de apărare antiaeriană avansate sau tehnologiile de inteligență artificială și război cibernetic. Astfel, există riscul ca Ungaria să rămână o simplă asamblare a componentelor militare sau să devină o extensie a industriei de armament a Germaniei.
O analiză realizată de PressOne și publicația independentă 444 din Ungaria explorează evoluția sectorului național de armament al țării vecine. Analiza dezvăluie motivele pentru care această temă devine tot mai relevantă, cu atât mai mult cu cât statele din regiune, inclusiv România, anunță achiziții masive de tehnică militară și își atrag producători străini pe teritoriile lor.
România nu a făcut progrese în revitalizarea propriei industrii de armament
În contrast, România încă nu a făcut progrese semnificative în revitalizarea propriei industrii de armament.
Această analiză a fost elaborată de către Takács Lili, jurnalistă la publicația 444.hu din Budapesta.
În prezent, există șapte proiecte de dezvoltare prioritare în șase regiuni din Ungaria. Formula este aceeași: statul maghiar, de cele mai multe ori acționar majoritar, înființează societăți mixte, cu parteneri privați. Apoi își stabilesc sediul în regiunile respective. Statul se implică în acționariat prin compania N7 National Defence Industrial Innovation Holding Zrt., condusă de László Palkovics, ministrul Tehnologiei și Inovării.
Modernizarea armamentului forțelor armate nu este doar un proces nesfârșit de achiziții pe scară largă al guvernului ungar, mai ales că în ultimii ani în Ungaria s-au înființat mai multe fabrici militare. Majoritatea uzinelor noi au legătură cu compania germană Rheinmetall.
Ungaria vrea să încurajeze, printre altele, producția de praf de pușcă
Contractele durează zeci de ani, așa că este important să existe cumpărători pentru producția de armament. Dacă fabricile nu pot vinde, statul ungar va trebui să investească resurse uriașe pentru a le menține operaționale. Ca urmare, va ajunge să împiedice de fapt dezvoltarea industriei locale și a armatei.
Până când Ungaria nu va deveni cu adevărat exportatoare de tehnică militară, aceste investiții înrăutățesc balanța de plăți. Asta pentru că nu va fi niciodată profitabilă producerea de armament doar pentru piața internă. Prin urmare, guvernul vrea să înființeze în anii următori și mai multe capacități noi de producție pentru industria de apărare.
Executivul condus de Orban vrea să încurajeze, printre altele, producția de praf de pușcă, muniție și arme de calibru mic. Asta pentru că știe că și dacă ar avea banii suficienți, tot nu ar putea produce sisteme de armament majore sau tancuri.
Majoritatea fabricilor relocate sunt germane sau au legături cu Germania
Ungaria s-a repliat așadar și a început să investească în lanțul de producție pentru industria de apărare. Aceasta este și ideea din spatele producției Lynx, de exemplu: primul vehicul de luptă destinat trupelor de infanterie produs în Ungaria.
Planul guvernului este de a vinde în viitor produsul fabricat (asamblat) la nivel național cu o soluție tehnologică nouă. Acest lucru ar putea genera venituri semnificative la export, deoarece companiile care îl vând sunt deținute în mod majoritar de stat.
Nu este întâmplător nici faptul că majoritatea fabricilor relocate sunt germane sau au legături cu Germania. Guvernele germane au limitat exporturile de arme până la izbucnirea războiului din Ucraina.
Legături puternice cu Rheinmetall
Din cele șapte fabrici construite sau care sunt în construcție, patru sunt legate de Rheinmetall Hungary Zrt. Acesta este deținută de Rheinmetall AG și de statul maghiar. Legăturile din ce în ce mai strânse dintre Rheinmetall și industria de apărare maghiară sunt demonstrate de faptul că Gáspár Maróth, secretar de stat pentru politica de apărare și dezvoltarea apărării, a fost numit șef pentru Europa de Est al companiei.
De asemenea, compania germană a intrat în imperiul corporatist al NER, Rheinmetall achiziționând o cotă de aproximativ 25% din capitalul 4iG, una dintre companiile de top ale guvernului Orbán, printr-o majorare de capital și achiziție de acțiuni. Apoi 4iG și Rheinmetall AG au înființat o filială IT comună în Ungaria sub numele Rheinmetall 4iG Digital Services Kft.
Sistemul Național de Cooperare sau, pe scurt, NER, este o comunitate politică și economică creată de partidul de guvernământ Fidesz, acuzată de opoziție că beneficiază de contractele publice