Mii de persoane vin anual, din 2017 încoace, din China, Vietnam şi Coreea de Sud în Ungaria. Poziţia Guvernului Viktor Orban împotriva migraţiei este bine cunoscută, însă aceste persoane reprezintă o sursă importantă de forţă de muncă, scriu jurnaliştii ungari de la Népszava.
Statisticile internaţionale privind migrația au fost rescrise semnificativ de pandemia cu noul coronavirus, însă numărul migranților – în primul rând muncitori, studenţi, elevi şi membrii familiilor – care au venit în Ungaria nu a scăzut la fel de mult ca numărul celor care au sosit în țările OCDE.
În acest sens, o publicaţie a acestei organizaţii internaţionale, din care fac parte ţările dezvoltate, şi Anuarul Demografic al Oficiului Central de Statistică din Ungaria, care a prelucrat datele de anul trecut, au fost publicate la mijlocul acestei săptămâni, scrie Népszava.
Ce indică datele privind migraţia la nivelul Ungariei?
În ţările OCDE, migraţia a scăzut cu 30%, în timp ce datele din Ungaria au scăzut mai puţin cu 20%. În anul apariţiei pandemiei cu noul coronavirus, în 2019, peste 55 de mii persoane s-au aflat în Ungaria, în timp ce anul trecut acest număr a scăzut la 43.785. Pe de altă parte, trebuie luat în considerare şi faptul că o parte din cetăţenii străini care vin în Ungaria pleacă mai departe, ba mai mult, s-a întâmplat ca într-un an să plece mai mulți decât au venit, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când au plecat din țară mai mult cu peste patru mii de străini decât au sosit.
Cu toate acestea, rezultatul sosirii şi plecării cetăţenilor din Ungaria este pozitiv în perspectiva mai multor ani, în 2020, au fost peste 200 de mii cetăţeni străini care trăiau de mult timp în Ungaria. Potrivit datelor statistice publicate pe site-ul oficial al Inspectoratului General pentru Imigrări din Ungaria, numărul celor care au obţinut permis de şedere pe termen lung este şi mai mare.
Dar, din anumite motive, o parte din cei aproape 358.000 de străini – care au permis de ședere, certificat de înregistrare, documente valabile pentru ședere permanentă, statut de refugiat sau persoană protejată, sau eventual trăiesc ca membru de familie al unui cetățean ungar – locuiesc doar temporar în Ungaria. în 2020, dintre cetăţenii străini care s-au aflat în Ungaria 101.000 au solicitat permis de şedere pentru o perioadă de timp mai mare de trei luni.
Muncă, studii sau familie în ţara vecină
Majoritatea lor vor să muncească aici, aproximativ 19.000 au venit pentru a continua studiile, şapte mii vor să rămână aici din cauza familiei lor, iar ceilalţi au indicat alte scopuri. Aproximativ 32 de mii cetăţeni ai UE trăiesc în Ungaria din 1990, cei mai mulţi, peste 18 mii au venit în 2005, după care numărul noilor sosiți s-a stabilizat la aproximativ zece mii pe an, iar anul trecut, printr-un salt major, a ajuns la 17.000.
Dat fiind faptul că știrile despre refugiații din Asia acoperă toate celelalte informații despre migrație, puțini știu că din 2017 în fiecare an peste zece mii sosesc în Ungaria de pe continentul îndepărtat, din China, Vietnam şi Coreea de Sud, iar în afară de aceştia aici trăiesc oficial aproximativ 1.800 de afgani, 3.300 de indieni, 3.000 de iranieni, mai puțin de 1.300 de irakieni şi 2.300 de sirieni.
Așa cum nu se menționează niciodată în nicio declarație guvernamentală, în 2020, peste 1.600 de cetăţeni au venit în Ungaria în condiţii legale din Africa, majoritatea din Libia și Nigeria, dar sunt şi aproximativ 1.600 de egipteni printre cei care locuiesc aici. În 2020, cetăţenia ungară a fost obţinută doar de 2.139 de persoane, în timp ce numărul acestora a fost de zece ori mai mare în anii 2011 şi 2012, ca efect al acordării cetăţeniei ungare maghiarilor de dincolo de graniţele ţării.
Din datele Oficiului Central de Statistică mai rezultă că, mai ales din 2017, nu numai ucrainenii aparținând etniei maghiare au căutat un loc de muncă în Ungaria. În ciuda pandemiei, anul trecut numărul lor a atins vârful cu peste 30 de mii de cetăţeni.
Numărul cererilor a scăzut la o miime
Statisticile UE arată că în 2015 în Ungaria au fost depuse peste 177.000 de cereri de azil, dar anul trecut au încercat să obţină azil doar 117 persoane, majoritatea fiind afgani, pakistanezi și irakieni. Din datele respective nu rezultă dacă s-a luat deja o decizie cu privire la soarta tuturor.
Împreună cu deciziile luate anul trecut cu privire la diferite cereri anterioare, autoritățile ungare au recunoscut anul trecut 83 de persoane ca membri ai unui grup social persecutat, adică refugiați, 43 ca persoane protejate, iar patru persoane ca fiind adoptate, în timp ce au respins cererea în 346 de cazuri.
Împreună cu cei care nici măcar nu au încercat să obțină statutul oficial de refugiat, 882 de persoane au fost expulzate din țară în baza unei proceduri de imigrare, 287 de expulzări au fost dispuse de instanță, iar alte 414 persoane au fost, de asemenea, expulzate din ţară.