Plafonarea adaosului creează inflație. Cel mai bun exemplu este Ungaria
Asociaţia CFA România atrage atentia că vor fi presiuni pe leu, pe deficit, după ce plafonarea prețurilor a fost prelungită. Ei spun că va exista o nouă runda de inflaţie. Iar preţurile locuinţelor care sunt supraevaluate ar urma sa scadă.
Guvernul și marii retaileri au ajuns la un acord privind extinderea cu două luni a plafonarii adaosului. Deși coaliția guvernamentală dorea o prelungire de trei luni a măsurii, retaileri au acceptat doar 60 de zile de reduceri. Fără această inițiativă, prețurile produselor aflate sub incidența prețurilor plafonate ar putea reveni la nivelurile anterioare, însă există riscul apariției unor majorări la unt, gem și carne de miel.
Retailerii mari susțin că plafonările nu pot fi menținute în mod perpetuu, mai ales în contextul sărbătorilor din calendarul românesc. Ei preferau intervenții punctuale doar în cazul unor creșteri nejustificate de prețuri.
De asemenea, prelungirea acestor măsuri ar putea distorsiona piața concurențială. Totodată, se ia în considerare și impactul creșterii prețurilor la carburanți, care s-au majorat brusc peste noapte. Cu toate acestea, este clar că retailerii nu doresc să iasă în pierdere. Ei au reușit să-și mențină veniturile prin aplicarea unor adaosuri comerciale mai mari la alte categorii de produse.
„Această măsură contravine treburilor de funcţionare a pieţei, unei pieţe libere. În general, orice măsură administrativă duce cumva la scăderea ofertei de acele bunuri, unde se pun restricţii de preţ.
Cel mai bun exemplu este Ungaria, care atunci când efectiv nu se mai găseau acele bunuri pe piaţă, inclusiv carburant şi a trebuit să elimine acele măsuri de plafonare, au avut un şoc puternic inflaţionist.
Asemenea măsuri nu duc decât pe termen foarte scurt la o reducere a preţurilor pentru acele bunuri, însă, pe termen lung cresc preţurile acelor bunuri pentru că dispare oferta şi nu mai face sens pentru producători să le producă şi să le vândă, dacă le vând la preţuri mici” spune Adrian Codîrlaşu – vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.
Cantitate în detrimentul calității
Codîrlaşu a explicat că nu se așteaptă ca impactul să fie foarte mare. Deoarece comercianții au găsit deja mijloace de a evita aceste măsuri. Aceste mijloace includ modificarea cantității și calității produselor. Pentru a le vinde la prețuri mai mici, vânzând produse de calitate inferioară. De asemenea, unele companii modifică ambalajul și cantitatea produselor pentru a menține prețurile. Se reduce astfel cantitatea. Aceste practici contribuie la inflație.
Codîrlaşu a anticipat o creștere în ianuarie 2024, peste 7%, poate aproape de 8%. El a menționat că această creștere se datorează taxelor noi, creșterilor de accize și creșterilor de TVA. De asemenea, a menționat că există o nouă taxă de 1% pe cifra de afaceri. Toate acestea vor contribui la inflație, însă se așteaptă ca procesul dezinflaționist să fie reluat ulterior, probabil în ianuarie 2025, când inflația ar putea să scadă sub 6%.
Analistul financiar a explicat că au avut loc mai multe schimbări pe piața imobiliară. TVA-ul a crescut pentru anumite tipuri de imobile, iar dobânzile au rămas la nivele ridicate, în timp ce dobânda cheie a rămas semnificativ deasupra. În ciuda acestor aspecte, analizele imobiliare indică posibilitatea scăderii prețurilor, însă anunțurile imobiliare nu reflectă în mod clar acest lucru.
Conform sondajului realizat de ei, 50% dintre participanți anticipează o stabilizare a prețurilor, în timp ce 35% se așteaptă la o scădere și 15% la o creștere. Deci, majoritatea văd perspective de stabilitate. Există două forțe contrare care influențează piața. Pe de o parte, creșterea salariilor exprimate în euro a fost semnificativă, datorită stabilității leului în raport cu euro-ul, ceea ce a crescut capacitatea oamenilor de a obține credite.
Pe de altă parte, ratele de dobândă ridicate descurajează cererea pentru credite ipotecare. Astfel, există aceste două forțe antagonice care afectează piața. Analistul a remarcat că în anul precedent au fost fluctuații semnificative pe piața imobiliară, cu o creștere inițială urmată de o scădere substanțială a tranzacțiilor, însă acestea s-au recuperat parțial, rămânând totuși sub nivelul din 2022.
„Probabil în acest an, odată cu scăderea ratelor de dobândă, dar nu văd Banca Centrală scăzând mai devreme de a doua jumătate a anului, atunci va scădea ROBOR, însă IRCC va scădea din Ianuarie anului viitor, pentru că IRCC reacţionează cu două trimestre după o evoluţie pe piaţa monetară.
Atunci, automat, creditele devenind mai ieftine, s-ar putea să vedem şi o cerere ceva mai mare pentru locuinţe. Însă, atâta timp cât economia creşte, eu mă îndoiesc că preţurile locuiţelor vor scădea. Ce este posibil să se întâmplă, să crească, dar cu rate mai mici decât inflaţia sau cu rata mai mici decât creşterea salariilor. Nominal, nu văd scădere atâta timp cât economia creşte, a mai declarat Adrian Codîrlaşu, la Observator.
