Ungaria speră să n-aibă aceeași soartă ca și România
Ungaria speră să n-aibă aceeași soartă ca și România. Presa maghiară a observat creșterea cazurilor de persoane infectate cu coronavirus din România. În Ungaria, au apărut mai multe articole despre situația din România.
Spre exemplu, ziariștii maghiari de la „Portfolio”, care au citat datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), au anunțat că numărul de români infectați cu coronavirus s-a dublat într-o singură săptămână.
În ultima săptămână, au fost înregistrate 1.256 de cazuri noi. Pe scurt, numărul cazurilor a crescut cu 82% față de săptămâna anterioară. Se pare că majoritatea românilor care sunt diagnosticați cu COVID-19 în această perioadă, fie suferă de boli cronice, fie au o vârstă înaintată.
Cinci români și-au pierdut viața, dar ei sufereau și de alte boli. Trei dintre ei erau vaccinați împotriva coronavirusului.
Creșterea numărului de cazuri COVID-19 ar fi cauzată de subvarianta JN1 a Omicron. Momentan, însă, nu există dovezi medicale care să demonstreze că ar fi mai periculoasă decât celelalte subvariante.
Care sunt simptomele subvariantei JN1?
La fel ca celelalte sub-variante ale Omicron, JN1 a cauzat o creștere a numărului de cazuri COVID-19, fără o creștere a severității bolii, însă. Simptomele care apar după infectarea cu nouă sub-variantă a Omicron nu sunt deosebite de ce a fost până acum.
La populația obișnuită, fără alte probleme majore de sănătate, se manifestă „ca un simplu guturai sau ca o pseudo-gripă, dacă se asociază și dureri musculare sau o stare mai proastă o zi – două”, a explicat dr. Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și managerul spitalului clinic „Dr. Victor Babeș” din București.
„Cazurile care vin cu forme mai grave de boală sunt cu probleme respiratorii, eventual insuficiență respiratorie, pneumonie.
Nimic deosebit față de ceea ce știm în ultimii un an – doi despre formele actuale de COVID”, a spus el într-un interviu acordat pentru HotNews.
Potrivit spuselor sale, există și pacienți tineri, fără factori de risc, care sunt diagnosticați cu JN1, însă numărul lor este mai mic. În plus, ei au nevoie doar de tratament simptomatic. În ultimele săptămâni, tot mai mulți români cu simptome respiratorii sunt diagnosticați, în cele din urmă, cu COVID-19.