Impactul restricțiilor Rusiei asupra mass-mediei europene și reacția UE în contextul diplomatiei blocului comunitar
Ungaria a blocat miercuri o declarație comună a UE care critica interdicția impusă de Kremlin asupra a 81 de instituții media europene în Rusia.
Printre instituțiile afectate de măsura Moscovei se numără ORF din Austria, Der Spiegel din Germania, RTE din Irlanda, El País și El Mundo din Spania, RAI din Italia, Público din Portugalia, Le Monde și AFP din Franța, precum și YLE din Finlanda.
Şi trei posturi TV din România şi site-urile lor au fost blocate: Digi24, ProTV şi B1TV.
Conform informațiilor Euronews, lista include și portalul de știri maghiar 444, care este independent. Toate aceste instituții au fost interzise să opereze în radiodifuziune și online în Rusia.
Moscova condiționează ridicarea restricțiilor de acces pentru RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta de anularea sancțiunilor impuse de blocul comunitar în luna precedentă, considerate ca fiind împotriva propagandei pro-război.
În plus, sancțiunile au afectat și Voice of Europe, un site din Olanda implicat în ceea ce a fost numit Russiagate.
În timp ce Bruxelles-ul a dorit să reacționeze la aceste atacuri cu o declarație critică susținută de toate cele 27 de state membre, Ungaria a încercat să blocheze această reacție colectivă, obligându-l pe Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, să publice o declarație individuală.
Borrell condamnă interdicția ‘complet nefondată’ și menține sancțiunile împotriva propagandei rusești
Borrell a subliniat că interdicția este „complet nefondată”, accentuând că aceasta diminuează și mai mult accesul la informații libere și independente și extinde cenzura mediatică deja severă din Rusia.
El a reiterat că sancțiunile impuse instituțiilor rusești vor fi menținute în vigoare.
El a scris că emisiunile rusești de dezinformare și propagandă, împotriva cărora UE a introdus măsuri restrictive, nu sunt considerate mass-media liberă și independentă.
A adăugat că activitățile lor de difuzare în UE au fost suspendate din cauza controlului exercitat de autoritățile ruse și a contribuției acestora la sprijinirea războiului de agresiune împotriva Ucrainei.
„Emisiunile rusești de dezinformare și propagandă, împotriva cărora UE a introdus măsuri restrictive, nu reprezintă o mass-media liberă și independentă.
Activitățile lor de difuzare în UE au fost suspendate, deoarece aceste posturi se află sub controlul autorităților ruse și contribuie la sprijinirea războiului de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Josep Borrell.
Ungaria a adăugat o nouă decizie de veto miercuri, adăugându-se la o serie lungă de astfel de acțiuni care au provocat frustrare în rândul diplomaților din Bruxelles.
În pofida apelurilor repetate, Budapesta continuă să se opună unui sprijin militar în valoare de 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina.
În începutul acestui an, Orbán a provocat o ruptură în UE atunci când l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru „realegerea sa”, o recunoaștere pe care alte state membre au respins-o.
Momentul alegerii pentru această decizie a stârnit, de asemenea, întrebări: Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, o poziție influentă care permite țării să stabilească agenda politică și să faciliteze dialogul între statele membre.
