Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că Ungaria și-a demonstrat perseverența în domeniul energetic de-a lungul ultimului secol. Acesta a prezentat mai multe momente cheie din strategia țării.
Ungaria și-a demonstrat perseverența în domeniul energetic
Tratatul de la Versailles și primele conflicte energetice. În 1915, gazele naturale descoperite în Transilvania, pe atunci parte a Ungariei, au fost industrializate printr-un parteneriat între Deutsche Bank și capital maghiar. După Primul Război Mondial, prevederile Tratatului de la Versailles ar fi permis României să preia controlul asupra activelor din acest domeniu. Totuși, o serie de decizii politice au permis Ungariei să câștige timp și să obțină, în 1924, o sentință favorabilă la Tribunalul de la Paris, ceea ce a forțat România să răscumpere aceste active la un preț de patru ori mai mare decât valoarea lor reală.
Dictatul de la Viena și controlul teritorial al resurselor. În 1940, Dictatul de la Viena a mutat temporar granița dintre România și Ungaria, ceea ce a făcut ca o secție de distribuție din Târgu Mureș și o parte a conductei de transport să funcționeze pe teritoriul Ungariei până în 1944. În această perioadă, România a fost nevoită să exporte gaze în Ungaria, la prețuri impuse de aceasta, o situație care a evidențiat dependența și vulnerabilitatea economică a țării în fața influenței ungare.
Convenția din 1952 și exporturile de gaze către Ungaria. În 1952, România și Ungaria au semnat un acord prin care gazele naturale erau livrate către Ungaria la prețuri avantajoase pentru aceasta. Gazele au fost exportate timp de 23 de ani, consolidând avantajele energetice ale Ungariei.
Interconectarea din 1998 și dominația ungară în proiectele comune. Un alt punct de cotitură l-a reprezentat acordul din 1998 pentru construirea unei conducte între România și Ungaria. Deși inițial scopul a fost importul de gaze din Marea Nordului, Ungaria a condiționat funcționalitatea conductei de obținerea dreptului de a revinde gaze în România. Ulterior, în 2010, conductele au fost extinse, facilitând exporturile de gaze din România către Ungaria.
Proiectele strategice europene și implicarea Ungariei
Nabucco și BRUA: tactici maghiare pentru câștiguri strategice. În cadrul proiectului Nabucco, inițiat în 2003, Ungaria a ales să prioritizeze propriile interese naționale. În 2012, Ungaria s-a retras din proiect, o mișcare strategică care i-a adus beneficii economice și politice.
În cazul proiectului BRUA, început în 2016, Ungaria a așteptat ca România să finalizeze licitațiile pentru construirea infrastructurii, înainte de a se retrage și de a-și concentra eforturile pe redistribuirea gazelor către alte țări europene.
Achiziția E.On România: un nou capitol al influenței maghiare
Preluarea E.On România de către grupul MVM este văzută de expertul Dumitru Chisăliță ca o a opta victorie majoră a Ungariei în diplomația energetică. Acesta consideră că această achiziție va consolida poziția Ungariei pe piața energetică est-europeană, oferindu-i un avantaj competitiv semnificativ.
Prin această tranzacție, Ungaria își continuă strategia de influență energetică asupra României, o politică susținută de un secol de acțiuni care au favorizat interesele maghiare, uneori în detrimentul celor românești.
„Nu este anormal, dacă privim în spate și vedem expansionismul economic și energetic extraordinar al ungurilor în toate țările din Europa”, amintește expertul în energie Dumitru Chisăliță
