Conform unui raport recent al Comisiei Europene și al OECD, România înregistrează o acoperire vaccinală alarmant de scăzută pentru rujeolă și hepatita B. Datele din 2023 plasează țara noastră pe ultimul loc în Europa, cu doar 60% din populație vaccinată împotriva rujeolei și 80% împotriva hepatitei B. În contrast, Ungaria atinge o acoperire de 100% pentru aceste vaccinuri, iar alte state europene se află mult mai sus decât România.
Ungaria și alte țări europene, exemple pozitive
Ungaria, alături de Portugalia, Slovacia, Austria, Germania, Franța și Suedia, se află în fruntea clasamentului european, cu un procentaj de vaccinare aproape de 100%.
Pe de altă parte, țări precum Bulgaria și Ucraina, aflate în situații dificile, au o acoperire vaccinală semnificativ mai mare decât România, cu procente de aproape 90% pentru rujeolă și hepatita B.
Problema acoperirii vaccinale în România
Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului Victor Babeș din București, subliniază gravitatea situației din România.
„Suntem practic pe ultimul loc din Europa. Ne arată situaţia extrem de gravă pe care o avem din punct de vedere al acoperirii vaccinale şi care se traduce în viaţa de zi cu zi prin numărul extrem de mare de cazuri determinate de lipsa vaccinărilor(…)
Este o veste foarte proastă pe care o vedem concretizată în cifre şi grafice, practic noi suntem pe ultimul loc din Europa conform acestui grafic al OCDE, pe ultimul loc din Europa ca vaccinare împotriva rujeolei şi hepatitei B, dar probabil că acelaşi ultim loc îl avem şi la restul de vaccinări ale copilăriei”, a spus Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu.
Aceasta explică faptul că, deși cifrele exacte nu sunt prezentate în raport, se estimează că procentul de vaccinare pentru alte boli vaccinabile, precum tusea convulsivă, este de asemenea scăzut. Prof. Florescu avertizează că, în lipsa vaccinării adecvate, numărul de cazuri de boli infecțioase este în creștere.
Lecțiile din trecut: cum am ajuns pe ultimul loc
Potrivit prof. Florescu, în perioada imediat post-90, România înregistrase un grad ridicat de vaccinare care prevenea răspândirea bolilor infecțioase.
Totuși, o parte din populație a ajuns să creadă că aceste boli au dispărut, ceea ce a dus la scăderea ratei vaccinării.
„Din păcate, există un segment populaţional care consideră că dacă nu le mai vezi, nu mai există. Ele există.
Problema constă în faptul că în momentul în care într-o ţară, într-un teritoriu, nivelul vaccinal ajunsese atât de bun cum era la noi imediat după 90 şi lumea, începând de la medici şi până la populaţie, nu mai vedea acele cazuri, au început să creadă că nu mai există, conform teoriei ”Nu văd, deci nu există”.
Ori tocmai datorită faptului că exista un nivel al vaccinării foarte bun, acele cazuri nu mai existau, boala nu mai circula în comunitate.
Şi vorbim despre toate bolile copilăriei, bolile vaccinabile şi anume rujeolă, rubeolă, oreion, tuse convulsivă, difterie, tetanos, poliomielită, ca să vorbim despre câteva dintre cele mai importante boli vaccinabile”, a declarat medicul, explicând că bolile infecțioase sunt încă o realitate în multe părți ale lumii.
Creșterea cazurilor de tuse convulsivă în spitale
Spitalul Victor Babeș din București a observat o creștere semnificativă a cazurilor de tuse convulsivă începând din toamnă.
Prof. Florescu atrage atenția că, în absența vaccinării, numărul acestor cazuri este în continuă creștere, iar complicațiile sunt mai frecvente.
„Sute de cazuri de tuse convulsivă la Spitalul Victor Babeş din Capitală. Numărul acestor cazuri a crescut vertiginos încă din toamnă, spune medicul. Apar cazuri cu complicaţii tocmai pentru că acoperirea vaccinală, şi pentru această boală, este scăzută. Datorită campaniei de vaccinare nu mai vedem cazuri grave , sechele, copiii trăiesc bine mersi şi ajung sănătoşi până la vârsta de adult, a spus medicul.
Impactul vaccinării asupra supraviețuirii și sănătății
Dr. Florescu subliniază importanța vaccinării în prevenirea bolilor grave și în creșterea ratei de supraviețuire a copiilor.
Aceasta compară perioada pre-vaccinare, când multe familii pierdeau copii din cauza bolilor infecțioase, cu situația actuală, unde vaccinarea a prevenit majoritatea acestor decese.
„Dacă scădem vaccinarea, bolile vor reapărea şi este ceea ce se întâmplă deja cu tusea convulsivă şi rujeola. Sunt sute de cazuri de tuse convulsivă, începând de astă toamnă a crescut vertiginos numărul de cazuri de tuse convulsivă şi apar focare familiale de copii mai mici şi mai mari, care vin în grup… şi bineînţeles că niciunul dintre ei nu este vaccinat.
Vaccinarea sistematică a determinat creşterea ratei de supravieţuire a copiilor şi a populaţiei în general”, adaugă prof. Florescu.
Posibilitatea reemergenței bolilor infecțioase
Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină a Familiei, avertizează că scăderea acoperirii vaccinale creează premisele pentru epidemii de rujeolă.
„Singura boală eradicată cu adevărat este variola, restul de boli nu sunt eradicate prin vaccinare şi prin nicio altă metodă, nu s-a reuşit , singura metodă prin care se ţin în frâu este vaccinarea. Ele au mai fost eliminate de ici de acolo, de pe nişte teritorii mai mici, prin vaccinare, dar dacă scade nivelul vaccinării, bolile vor reapărea acolo pentru că ele nu sunt eradicate, ele există în diverse locuri ale pământului şi pot reapărea oricând dacă se renunţă la vaccinare.
Avem o problemă în acceptarea vaccinării la copilul mic, acolo unde, pentru bolile care au o rată înaltă de contagiozitate, cum ar fi rujeola, este suficient să apară un 5-10% grup în populaţie care, nefiind vaccinat, creează premisele apariţiei unei epidemii, iar acest lucru este posibil deoarece epidemia înseamnă apariţia unor cazuri şi răspândirea acesteia în populaţia respectivă, populaţie nevaccinată.
Cu cât numărul de persoane care nu au protecţie – noi le spunem susceptibile de a se îmbolnăvi – este mai mare, cu atât riscul de apariţie a unei epidemii este la fel de mare. Acest lucru în teorie a fost demonstrat de datele din viaţa reală, în cursul anului 2016 – 2019, respectiv 2021 – 2024, când am avut epidemii de rujeolă”, explică Dr. Dumitra.
Aceasta atrage atenția asupra riscurilor asociate cu scăderea vaccinării și cu posibilitatea reapariției unor boli grave.
Hepatita B și riscurile în scădere a vaccinării
România înregistrează un grad de acoperire vaccinală de doar 80% pentru hepatita B, mult sub ținta ideală de 95%.
Dr. Dumitra explică faptul că, dacă acest procentaj continuă să scadă, vor reapărea cazuri de ciroză hepatică și hepatită cronică.
„Începând cu anul 1995, am început să vaccinăm copiii pe cohorte, adică toţi copiii care se năşteau în România la momentul respectiv, şi acest lucru a dus la dispariţia în primul rând a hepatitei acute fulminante a nou născutului, lucru care era posibil la copiii năcuţi din mame care aveau antigenul HBs pozitiv, şi în al doilea rând numărul de cazuri de ciroză hepatică, de hepatită cronică şi carcinom hepato-celular a scăzut foarte mult în populaţia vaccinată.
Practic, noi, în medicina de familie, mai întâlnim cazuri de ciroză hepatică produsă de virusul hepatitic B la pacienţii care nu au fost vaccinaţi anterior. Este un exemplu cât se poate de clar că vaccinarea practic a salvat aceste vieţi”, a adăugat medicul.
