Această reacție a Ministerului Afacerilor Externe reflectă sensibilitățile diplomatice dintre România și Ungaria, mai ales în contextul simbolurilor istorice cu conotații naționaliste. Astfel de gesturi au generat în trecut tensiuni și discuții în spațiul public și politic. Poza Ungariei Mari nu este de natură a ne liniști.
Lucrurile s-au explicat
”Ca urmare a solicitării dumneavoastră legată de publicarea, de către ministrul ungar al transporturilor și construcțiilor, János Lázár, pe pagina personală de Facebook, a unei fotografii cu harta ”Ungariei Mari”, precizăm că Ministerul Afacerilor Externe denunță orice tip de politici revizioniste, acest lucru fiind transmis părții ungare cu prilejul tuturor întrevederilor la nivel de demnitari.
În cazul specific la care faceți referire, Ministerul Afacerilor Externe a transmis însărcinatului cu afaceri a.i. al Ungariei la București dezaprobarea față de gestul ministrului ungar, subliniind că orice manifestare care implică mesaje de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităților actuale și angajamentelor asumate în comun de România și Ungaria.
Ministerul Afacerilor Externe a reiterat și pe această cale poziția transmisă constant autorităților ungare, și anume că astfel de abordări nu susțin obiectivul promovării unor relații pragmatice, de bună vecinătate și colaborare dintre cele două țări, în interesul nemijlocit al tuturor cetățenilor români și ungari, iar istoria comună trebuie să rămână obiectul de studiu al istoricilor”, se arată în mesajul transmis de MAE.
Ungaria Mare, un concept toxic
Poza sau nu, „Ungaria Mare” (în maghiară Nagy-Magyarország) este un concept politic revizionist, care vizează revenirea Ungariei la frontierele avute înainte de 1918, când exista structura statală multinațională Austro-Ungaria, oficial „Imperiul austriac și regatul maghiar”.
Dreptatea de la Trianon
Componentă a sistemului de tratate de la Paris, tratatul de la Trianon (1920) consfințea noile granițe dintre Ungaria, România (Reîntregită), Ceho-Slovacia, Austria și Iugoslavia. În nord, o parte a Slovaciei și teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, în est și sud-est, Transilvania și Banatul s-au unit cu România, iar în sud Croația, Slovenia și Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia.
„Ungaria Mare” (în maghiară Nagy-Magyarország) este un concept politic revizionist, care vizează revenirea Ungariei la frontierele avute înainte de 1918, când exista structura statală multinațională Austro-Ungaria, oficial „Imperiul austriac și regatul maghiar”.
Tratatul de la Trianon
Componentă a sistemului de tratate de la Paris, tratatul de la Trianon (1920) consfințea noile granițe dintre Ungaria, România (Reîntregită), Ceho-Slovacia, Austria și Iugoslavia. În nord, o parte a Slovaciei și teritoriul Rutheniei au devenit componente din Cehoslovacia, în est și sud-est, Transilvania și Banatul s-au unit cu România, iar în sud Croația, Slovenia și Voivodina au devenit o parte din noul stat Iugoslavia.
După Trianon
După tratatul de pace de după Primul Război Mondial, conceptul politic de revizionism maghiar sau revizionism (în general) a devenit foarte popular în Ungaria, revizioniștii maghiari pretinzând că tratatul de la Trianon ar fi fost „injust”, nedrept. Ungurii revizioniști au creat o concepție naționalistă, bazată pe caracterul așa-zis nedrept al tratatului, considerat drept pedeapsă pentru că Germania și statul multinațional Austro-Ungaria au pornit Primul Război Mondial și s-au luptat împotriva Antantei.
