‘La fel ca cehii sau polonezii, nu vom intra în anticamera pentru adoptarea monedei euro. Aceasta este o poziţie favorabilă şi depinde de noi să decidem când vom face următorul pas’ a spus Varga, adăugând că Ungaria ar trebui de asemenea să aştepte să vadă care este rezultatul dezbaterilor cu privire la adâncirea integrării statelor membre din zona euro.
Banca Naţională a Ungariei a apreciat şi ea că ţara nu ar trebui să adere la euro înainte ca economia să fie suficient de puternică.
Mecanismul ERM II (mecanismul ratelor de schimb – n. r.) prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Cinci dintre fostele state comuniste care sunt acum membre ale UE – Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania – au intrat deja în zona euro.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri cu privire la adoptarea de către România a monedei euro în 2024 că ‘temporar’ ţara noastră a ieşit din marja de conformare, dar că lucrurile se pot corecta dacă există voinţă politică guvernamentală. ‘În acest moment şi temporar am ieşit din marja de conformare, dar lucrurile se pot corecta dacă se doreşte politic şi aici este nevoie de o voinţă politică guvernamentală, nota bene’, a afirmat şeful statului, la Bruxelles, întrebat dacă 2024 este un termen realist pentru adoptarea euro de către România.
Executivul a adoptat miercuri Ordonanţa de Urgenţă privind constituirea Comisiei naţionale de fundamentare a planului de adoptare a monedei euro, care va prezenta până pe 15 noiembrie spre asumare politică atât calendarul, cât şi planul naţional de adoptare a monedei euro. AGERPRES
