Ungaria preia președinția Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, încercând să calmeze temerile Bruxelles-ului prin angajamentul de a acționa „imparțial”.
Președinția Ungariei este privită cu neliniște în Parlamentul European și în mai multe state membre. Suspiciunea vine pe fondul criticilor legate de excesele antidemocratice și legăturile cu Kremlinul, în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina. În plus, ascensiunea extremei drepte în primul tur al alegerilor legislative din Franța a adăugat îngrijorări suplimentare.
Ungaria spune că va acționa ca un mediator imparţial
La Budapesta, guvernul din Ungaria a exprimat intenția de a liniști aceste preocupări. Acesta a dat asigurări că este pregătit să își asume „obligațiile și responsabilitățile” mandatului său, care se întinde până în decembrie.
„Vom acţiona ca un mediator imparţial, CU deplină loialitate faţă de toate statele membre”, a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, când a dezvăluit programul la mijlocul lunii iunie.
Mesajul transmis de Viktor Orban care îngrijorează UE
În același timp, Ungaria va utiliza această perioadă pentru a-și evidenția propria viziune asupra Europei. În ceea ce privește statul de drept, imigrația și conflictul din Ucraina, Ungaria intenționează să își exprime opinii divergente. Acest lucru a provocat conflicte repetate cu partenerii săi. În plus, a condus la înghețarea unor sume considerabile din fonduri europene.
După președinția anterioară a Ungariei în UE, în 2011, Viktor Orban s-a lăudat că a tratat cu „palme prietenești” „călăii agitați” din Parlamentul European, pe care îl considera un adăpost al „liberalilor și stângii”.
De data aceasta, politicianul pare și mai hotărât. El critică constant „elitele tehnocrate” de la Bruxelles. Acesta folosește o serie de veto-uri în ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar destinat Kievului.
Viktor Orban nu a reușit să influențeze deciziile-cheie ale Uniunii Europene
El a promis să „ocupă Bruxelles-ul” după alegerile europene, pe care le-a numit „istorice”, dar, deși extrema dreaptă a înregistrat creșteri în sondaje la 9 iunie, această tendință nu s-a materializat.
Viktor Orban nu a reușit să influențeze deciziile-cheie ale Uniunii Europene. În ciuda opoziției sale, liderii au convenit să o numească din nou pe Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene. Ca o coincidență, liderul german a amânat pe termen nedefinit o vizită planificată inițial la Budapesta pentru a marca începutul președinției Ungariei.
Patrioți pentru Europa, un nou grup care se construiește
În Parlamentul European, premierul din Ungaria nu a reușit să câștige teren. El a pierdut parlamentari. Partidul său Fidesz rămâne neafiliat. Cu toate acestea, sunt în desfășurare negocieri cu alte partide din Europa Centrală.
Orban și-a anunțat intenția de a forma duminică, la Viena, un grup intitulat „Patrioți pentru Europa”. Era alături liderul partidului naționalist austriac FPÖ, Herbert Kickl, și fostul prim-ministru ceh eurosceptic, Andrej Babis, fondatorul mișcării centriste ANO. Pentru a forma o fracțiune cu drepturi depline, acesta trebuie să obțină sprijin în alte patru țări.
Printre prioritățile președinției reprezentată de Ungaria se numără:
- consolidarea „competitivității economice” a Uniunii Europene,
- combaterea eficientă a „imigrației ilegale”
- sprijinirea procesului de aderare a țărilor din Balcanii de Vest la UE.
Premierul Ungariei va încerca să împiedice anumite inițiative
Cu toate că Budapesta anunță o președinție activă, experții nu anticipează un program foarte încărcat într-un moment în care noua Comisie Europeană trebuie să își stabilească prioritățile.
Viktor Orban va încerca să împiedice anumite inițiative. El va dori să reducă restricțiile privind statul de drept pentru a asigura accesul la fondurile europene. Însă „marginea sa de manevră este limitată”, conform lui Daniel Hegedus, cercetător la think-tank-ul German Marshall Fund, citat de AFP.
Președinția rotativă oferă țării deținătoare controlul asupra agendei reuniunilor celor 27 de state membre, o putere semnificativă, dar nu absolută. Acest aspect a fost subliniat de mai mulți diplomați europeni. În special Belgia și instituțiile europene au depus eforturi susținute pentru finalizarea deciziilor importante și „limitarea instabilității”, conform unui analist citat de AFP.
Recent, a fost aprobat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar negocierile de aderare cu Ucraina au fost oficial deschise, măsuri pe care Viktor Orban le-a dezaprobat ferm.
Deși puterea sa de a crea probleme este limitată, Ungaria nu va ezita să adopte o „comunicare provocatoare”, a avertizat Hegedus.
Sloganul președinției Ungariei, „Make Europe Great Again” (Fă ca Europa să fie din nou măreață), inspirat de motto-ul fostului președinte american Donald Trump, reflectă speranțele premierului ungar de a-l vedea pe Trump reales în noiembrie.
