Ungaria e paralizată! Pericol la granița cu România. Ungurii sunt pe marginea prăpastiei

Polonia și Ungaria sunt într-o criză economică puternică

În mijlocul verii, industria poloneză se află într-o criză profundă. Iulie a fost a 27-a lună consecutivă în care fabricile au redus producția. Comenzile noi continuă să scadă de 29 de luni, iar numărul angajaților din uzine a continuat să diminueze.

Exporturile sunt, de asemenea, în declin, conform unei analize S&P Global. Industria Poloniei, cea mai mare economie din Estul Europei, se confruntă cu cea mai lungă recesiune din 1998, anul în care S&P a început să colecteze astfel de date.

Puțin optimism se reflectă în faptul că ritmul scăderilor a încetinit, dar alte date sunt extrem de îngrijorătoare.

Inflația accelerează deoarece noul guvern a redus măsurile de protecție pentru gospodării împotriva creșterii prețurilor la energie, iar criza demografică se adâncește.

În Ungaria, situația este și mai gravă, deoarece economia este puternic dependentă de sectorul auto și de Germania. Analiștii subliniază că economia maghiară are nevoie urgentă de stimulente, însă guvernul de la Budapesta se confruntă cu lipsa de resurse.

Ungaria are un credit considerabil de 10 miliarde de euro către Rusia și a contractat recent împrumuturi masive și de la China

În încercarea de a stimula tranziția energetică verde și electromobilitatea, Ungaria a reunit cei trei mari constructori auto germani și principalii producători de baterii electrice din Asia.

Totuși, tranziția a încetinit, entuziasmul pentru achiziționarea de mașini electrice s-a diminuat, iar fabricile auto maghiare întâmpină dificultăți.

Ca urmare, disponibilizările și numărul șomerilor au crescut, fiind cu 10% mai mare în primul trimestru comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Ritmul disponibilizărilor în Ungaria este alarmant, chiar și în comparație cu ultimele luni ale anului trecut.

În primele trei luni din 2024, s-au înregistrat 229.000 de șomeri, în creștere față de cei 219.000 înregistrați în ultimele trei luni din 2023, potrivit Penzcentrum.hu.

Cele mai afectate zone sunt două județe din nord-est, la granița cu România, Ucraina și Slovacia. Experții atribuie această situație recesiunii prelungite care a persistat mai bine de un an.

Lipsa de activitate economică determină falimente, restructurări și reducerea personalului în afaceri.

În același timp, numărul firmelor și al locurilor de muncă noi scade. Aproximativ 20.000 de companii au intrat în faliment în prima jumătate a acestui an.

Principala cauză a problemei este stagnarea din industria manufacturieră

Deși economia, care a suferit mult timp din cauza lipsei de forță de muncă, a reușit să integreze temporar lucrătorii disponibilizați, recesiunea industrială prelungită face ca piața muncii să nu mai aibă capacitatea de a angaja acești șomeri.

O altă problemă îngrijorătoare este scăderea numărului și a volumului de investiții noi, precum și întârzierile în investițiile mari anunțate.

Un exemplu semnificativ este sectorul bateriilor electrice, afectat de recesiunea din piața auto electrică. Guvernul maghiar a bazat multe dintre planurile sale economice pe activitatea suplimentară generată de noile fabrici.

„În prezent nu există cerere pentru zecile de mii de muncitori de care ar fi nevoie pentru investiţiile anunţate în industria bateriilor din Ungaria, dar chiar dacă s-ar porni ceva pro­iec­te, în multe cazuri vor fi aduşi muncitori stră­ini“, explică József Nógrádi, directorul co­mer­cial ar firmei de consultanţă Trenkwalder.

Continental deține șase uzine și un centru de cercetare și dezvoltare în Ungaria, care oferă locuri de muncă pentru peste 8.000 de persoane