Balázs Hankó a declarat joi, 22 august, că modelul ungar al învăţământului superior şi al formării profesionale trebuie să fie asigurat în întreg Bazinul Carpatic, inclusiv în Transilvania.
El este de părere că România are nevoie de „universităţi competitive cu identitate maghiară, de o reţea de colegii profesionale şi de un sistem de burse care să susţină rămânerea tinerilor în ţara lor natală”.
Ministrul maghiar făcut un anunț cu privire la sistemul de învățământ din Transilvania
Declarația a sosit după ce ministrul a participat la o masă rotundă intitulată „Oportunităţi educaţionale fără frontiere – reuşita pe pământul natal şi formări în Ungaria”. Evenimentul a fost organizat în Curtea Tineretului din cadrul celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca.
Ceilalţi doi invitaţi ai mesei rotunde au fost:
- Veronika Varga-Bajusz, secretar de stat pentru învăţământ superior;
- Ödön Szabó, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor din România.
Evenimentul organizat de Fundaţia „Jakabffy Elemér” a fost moderat de Petra László, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Maghiari din Cluj-Napoca.
Balázs Hankó spune că nevoie de forţă de muncă calificată
Balázs Hankó a arătat că este nevoie de forţă de muncă calificată şi în Transilvania. În opinia lui, formele de învăţământ trebuie să fie cuplate cu un sistem de burse. Totodată, cele existente trebuie consolidate. Astfel, regiunea va avea un tineret cu identitate maghiară competitiv, spune el.
„Ungaria trebuie să ofere tinerilor din alte ţări doar formări care nu sunt disponibile în ţara lor, în aşa fel încât tinerii să fie încurajaţi să se reîntoarcă pe pământul natal după terminarea studiilor, trebuie creat un sistem de burse care să sprijine acest lucru”, susține el.
Ministrul a susținut în cadrul evenimentului că trebuie dezvoltat un sistem de burse şi pentru tinerii maghiari din Transilvania care studiază în limba română la Bucureşti, Braşov şi Timişoara. Astfel, susține el, tinerii vor fi încurajați să se întoarcă în zona lor natală şi să valorifice cele învăţate în beneficiul propriei comunităţi.
Învăţământul superior, cât şi formarea profesională ar trebui să aibă un rezultat direct pe piaţa muncii
El a spus apoi că învăţământul superior şi formarea profesională ar trebui să aibă un rezultat direct pe piaţa muncii. Totodată, universităţile ar trebui să garanteze pentru studenţii lor găsirea unui loc de muncă după terminare studiilor sau formării, spune ministrul maghiar.
„Acest element al schimbării de model este foarte important. (…) Reuşita tinerilor este succesul naţiunii”, a completat ministrul.
Mai multe declarații au venit și de la Veronika Varga-Bajusz, secretar de stat pentru învăţământul superior. Ea a subliniat importanţa consolidării învăţământului superior în Bazinul Carpatic.
Ea a spus că, prin schimbarea de model, universităţile au devenit forţele motrice ale regiunilor. Studenţii pot găsi un loc de muncă datorită contactelor pe care le-au obţinut în universităţi.
De asemenea, programele de sprijin sunt concepute în acest sens, susține ea.
„În cadrul pregătirii profesorilor absolvenţii sunt sprijiniţi în ocuparea unui post pe termen mai lung, precum şi în cazul în care postul ales se găseşte într-o zonă defavorizată”, a spus secretarul de stat.
Ödön Szabó a vorbit despre învăţământul superior din România
Deputatul Ödön Szabó a vorbit despre învăţământul superior din România. El spune că, în ultimii 30 de ani, cadrul legal şi oferta educaţională s-au extins în mod constant.
Totodată, noua lege a educaţiei adoptată anul trecut aplică „discriminarea pozitivă” în cazul studenţilor minoritari, susține el. Acestora le sunt rezervate locuri speciale şi în universităţile unde nu pot studia în limba maternă, spune el.
El este de părere că, în perioada următoare trebuie să se lucreze la punerea în aplicare a prevederilor legii, care în România „nu este niciodată o cale scurtă de străbătut”.
El a susținut apoi că România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi în universităţi, cu doar 23%.
„Comunitatea maghiară din Transilvania stă chiar mai prost decât media românească, minoritatea greacă fiind cea mai puternică în acest domeniu, cu 67% din populaţie”, a precizat deputatul.
„Comunitatea maghiară din Transilvania nu poate fi lăsată fără intelectuali pe termen lung”, a mai indicat Ödön Szabó.
