Ungaria lovește din nou România. Institutul Nézőpont a transmis, vineri, un comunicat de presă în care oferă informații dure pentru țara noastră. Mare lovitură pentru România.
România nu depășește Ungaria din punct de vedere economic
Potrivit Institutului Nézőpontm din Ungaria, „România nu este înaintea Ungariei din punct de vedere economic”. Institutul a emis, vineri, un comnicat de presă. Aici, dezvăluie date statistice despre economia celor două state.
Conform datelor Eurostat pentru anul 2022, România nu a reușit să depășească Ungaria în privința creșterii economice. Statistica a vizat puterea de cumpărare, conform calculelor realizate de Institutul Nézőpont.
Comunicatul oferă clarificări cu privire la informațiile apărute în presă referitoare la datele Eurostat. Potrivit lor, România depășește Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. În timp ce, în Ungaria, PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, calculat după paritatea puterii de cumpărare, a fost de 76,6%, în România acesta s-a situat la 76,7%.
Specialiștii de la Institutul Nézőpont au efectuat o cercetare pentru a verifica dacă afirmația conform căreia România a depășit Ungaria din punct de vedere economic este întemeiată. Comunicatul institutului ungar anunță clar: „Pe baza datelor Eurostat, răspunsul este simplu: nu”.
România înregistrează un PIB calculat la cursul de schimb al pieței în valoare de 286 miliarde de euro. Acesta reprezintă o valoare de 1,7 ori mai mare decât PIB-ul Ungariei. Acesta este de 169 miliarde de euro. De asemenea, populația României este dublă față de cea a țării vecine. România are o populație de 19 milioane de locuitori în comparație cu cei 9,6 milioane de locuitori ai Ungariei.
La rata de schimb a pieței, PIB-ul pe cap de locuitor în Ungaria se situează la 17.400 de euro. În România acesta este de 15.000 de euro.
România are avantajul ponderării parităţii puterii de cumpărare
Eurostat arată că avantajul României se bazează exclusiv pe ponderarea parității puterii de cumpărare. Din 2010, datoria publică a României raportată la PIB a crescut semnificativ, de la 29% la 47,2%.
În același timp, datoria publică a Ungariei, raportată la PIB, a înregistrat o tendință descrescătoare în ultimul deceniu, reducându-se de la 80% în 2010 la 73,9% într-un interval în care Ungaria a reușit să păstreze o rată de creștere economică.
Institutul Nézőpont explică faptul că valoarea PIB-ului poate induce în eroare. Specialiștii ungari spun că acest indicator nu măsoară nici dezvoltarea şi nici prosperitatea.
Aproximativ jumătate din populația României (47,9%) ar întâmpina dificultăți în finanțarea unei cheltuieli neprevăzute. Institutul susține că doar o treime dintre maghiari (33,9%) s-ar confrunta cu probleme într-o situație similară.
De asemenea, țara vecină din sud-estul Ungariei a înregistrat o deteriorare a acestui indicator în perioada 2010-2021, crescând de la 44,8% la 47,9%.
În contrast, Ungaria a reușit să reducă acest raport în decursul unui deceniu, scăzând de la 73,9% în 2010 la 33,9%, ceea ce echivalează cu o diminuare la jumătate.
Ce provocări întâmpină România?
Conform datelor furnizate de Institutul Nézőpont, aproximativ 21,2% din locuitorii României locuiesc în gospodării care nu au acces la facilități precum cadă, duș și toaletă. În contrast, în Ungaria, această cifră este de doar 1,5%, valoare care corespunde cu media Uniunii Europene.
În comunicat se menționează că România se confruntă în continuare cu o rată relativ ridicată a șomajului și o rată scăzută a ocupării în forța de muncă. Rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani este de 68,5%, situându-se mult sub nivelul înregistrat în Ungaria, unde este de 80,2%.
Situația șomajului reflectă un tablou similar: În ultimii ani, România a reușit să reducă rata șomajului de la 9% la 5,6%, începând din 2010. În contrast, în Ungaria, procentul șomajului a înregistrat o scădere semnificativă, de la 10,8% în 2010 la doar 3,6% în 2022. Această reducere este de două ori mai mare, conform informațiilor prezentate în comunicat.