Fermierii-bio din Ungaria primesc subvenții duble față de cei din România
Istvan Varga, crescător de vaci și administratorul fabricii „Manufactura de Brânză” din Cund, județul Mureș, lansează un avertisment cu privire la situația fermierilor mici care practică agricultura ecologică. Acești fermieri au șanse reduse de a supraviețui din cauza subvențiilor extrem de reduse oferite de statul român.
Suma subvențiilor pentru fermierii-bio nu a fost revizuită din anul 2014. Chiar și el a întâmpinat dificultăți în obținerea sprijinului financiar oferit de statul român pentru producția de lapte. Deși este și producător de brânză, birocrația l-a împiedicat să beneficieze de acest sprijin financiar.
„Eu am 50 de vaci din rasa Bălțată cu Roșu, dintre care 35 produc lapte. Fermier în România este considerat tot fermierul mare, care are ferme mari.
Eu prelucrez laptele din propria fermă într-un centru integrat în exploatație, sunt în al optulea an deja, iar anul trecut, când s-a dat acel ajutor pe vaca de lapte, pentru că nu am putut dovedi că am vândut lapte spre procesare, având în vedere că prelucrez tot eu, am fost privat de 3.000 de euro.
Mai mult, având în vedere că eu produc unul dintre cel mai curat și sănătos lapte din România, eu nu du silozuri, nu dau premix, nimic care ar fi nociv pentru vaci, vacile mele trăiesc și peste vârsta care este subvenționată la sprijinul cuplat, pentru că țin la animalele mele și nu are rost să le ucizi prematur ca să zic așa.
Eu nu am fost considerat producător de lapte, ca să vedeți cum este sistemul”, a explicat el pentru site-ul Agrointeligența.
Pe lângă aceste aspecte, este important de menționat că subvențiile acordate fermierilor români, în special celor care practică agricultura ecologică, sunt semnificativ mai mici, comparativ cu cele oferite fermierilor din alte state membre UE.
O analiză realizată de Varga Istvan evidențiază discrepanța dintre subvențiile acordate fermierilor români și cele oferite fermierilor unguri în sectorul ecologic. Datele arată clar că fermierii unguri primesc subvenții duble în comparație cu omologii lor români.
„Eu am pășunea la al doilea an în ecologic, până acum doi ani a fost în conversie, nu produc propriu-zis ecologic, dar am grijă ca vacile mele să mănânce cât mai natural. România ar avea mare potențial pe partea de ecologic, mai ales în zonele montane. Dar luăm puțin și ne uităm la ce subvenții există la fermierii unguri, în țara vecină, nu trebuie să mergem mai departe, diferențele sunt uriașe.
Nu știu de ce există această discrepanță, bănuiesc că în statele mai vestice există și mai mare discrepanță, nu știu cine ar trebui să lupte pentru aceste drepturi. Eu, căutând aceste cifre pentru fermierii români, pe pagina APIA, nu le găsesc decât pe cele din fostul program 2014-2020. Am participat la un eveniment și am aflat că la noi nu s-au mai făcut modificări din 2014 la ecologic, deci au trecut 10 ani și la noi nu s-a mi modificat nimic”, a zis el.
El a furnizat informații privind diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor-bio din Ungaria și cele acordate fermierilor-bio din România:
Fermieri România – Conversie – Ecologic:
- culturi agricole: subvenție conversie 293 euro/ha, subvenție ecologic 218 euro/ha;
- legume: subvenție conversie 500 euro/ha, subvenție ecologic 431 euro/ha;
- livezi: subvenție conversie 620 euro/ha, subvenție ecologic 442 euro/ha;
- vii: subvenție conversie 530 euro/ha, subvenție ecologic 479 euro/ha;
- pajiști permanente: subvenție conversie 39 euro cu angajament, 143 euro/ha; subvenție ecologic 73 euro/ha cu angajament, 129 euro/ha fără angajament.
Fermieri Ungaria – Conversie – Ecologic:
- culturi agricole: subvenție conversie 458 euro/ha, subvenție ecologic 218 euro/ha;
- legume: subvenție conversie 1.097 euro/ha, subvenție ecologic 664 euro/ha;
- livezi: subvenție conversie 1.762 euro/ha, subvenție ecologic 967 euro/ha.
Ungaria oferă subvenții semnificativ mai mari comparativ cu România, având peste 1.100 euro în plus pentru conversie și chiar mai mult de două ori mai mult pentru agricultura ecologică. O analiză mai detaliată relevă că subvențiile sunt și mai ridicate pentru anumite culturi:
- mere: subvenție conversie 1.840 euro/ha, subvenție ecologic 1.136 euro/ha;
- vii: subvenție conversie 1.132 euro/ha, subvenție ecologic 1.097 euro/ha;
- pajiști permanente: subvenție, fie pentru conversie, fie pentru ecologic, de 204 euro/ha.
Ponderea agriculturii ecologice în România este prea redusă
Istvan Varga consideră că aceste discrepanțe apar pentru că ponderea agriculturii ecologice în România este prea redusă pentru a atrage un interes major din partea autorităților.
„Dacă luăm cifrele din Ungaria vorbim despre cuantumuri duble in cele mai multe situații. Explicația ar fi că ponderea de agricultură ecologică în România este prea mică încât să fie un interes major pentru persoanele responsabile, în schimb nu are cum să fie de un interes major nici pentru potențialii producători ecologici dacă nu sunt cifrele ca atare.
Putem spune că s-au folosit puține substanțe toxice pe solurile din țara noastră. În perioada de preaderare, mai ales din lipsa fondurilor, solurile noastre au fost puțin afectate, dar acum ar fi bine să ne gândim să lăsăm ceva generațiilor care urmează după noi și ar trebui să avem mai multă grijă față de cum ne comportăm cu pământul care ne hrănește pe noi.
Cred că pur și simplu autoritățile ar putea să verifice datele, dacă subvențiile nu au fost aliniate din 2014. Nu cred că este forte greu, cred că a uitat cineva acolo de subvențiile în ecologic. Deci ar trebui întâi verificate și apoi aliniate la cele europene”, a conchis el.
