”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.

Anunțul vine într-un context tensionat, având în vedere că pe numele lui Netanyahu a fost emis un mandat de arestare de către CPI, acesta fiind suspectat de crime de război și crime împotriva umanității comise în Fâșia Gaza.

Viktor Orban, sprijin pentru Netanyahu

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat la sfârșitul lunii noiembrie 2024 intenția de a-l invita pe Netanyahu în Ungaria, ignorând mandatul emis de CPI. Joi, liderul israelian a dat curs acestei invitații.

Într-un gest similar, premierul României, Marcel Ciolacu, l-a invitat pe Netanyahu în țara noastră, deși România este semnatară a tratatului care stă la baza CPI.

Acuzațiile la adresa lui Netanyahu

CPI a anunțat că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității. Conform tribunalului internațional, presupusele crime s-au desfășurat între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024.

„Camera a considerat că există motive întemeiate să se creadă că ambele persoane au privat în mod intenționat și cu bună știință populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii sale, inclusiv alimente, apă, medicamente și materiale medicale, precum și combustibil și electricitate”, a transmis CPI.

Această decizie a Curții a generat reacții internaționale puternice, iar susținătorii Israelului, printre care și Ungaria, și-au manifestat dezacordul față de demersul CPI.

Ce este Curtea Penală Internațională?

Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, este o instanță internațională permanentă care judecă persoane acuzate de genocide, crime de război și crime împotriva umanității. Fondată prin Statutul de la Roma în 1998, CPI a devenit operațională în 2002 și nu are competența de a judeca fapte comise înainte de această dată.

Până în mai 2004, 94 de țări au ratificat statutul tribunalului, printre care și România. Totuși, Statele Unite și Israelul s-au retras ulterior din tratat, iar alte state, precum China, Rusia și Irak, nu au aderat niciodată. Filipine s-a retras în 2018, când CPI a deschis o anchetă asupra fostului președinte Rodrigo Duterte.

Implicațiile retragerii Ungariei

Retragerea Ungariei din CPI reprezintă un nou episod în politica premierului Viktor Orban de contestare a instituțiilor internaționale. Decizia ar putea avea consecințe asupra relațiilor Ungariei cu Uniunea Europeană și cu aliații săi tradiționali, care susțin independența justiției internaționale. De asemenea, acest gest poate fi interpretat ca un sprijin direct pentru Netanyahu în contextul mandatului de arestare emis de CPI.

Cu toate acestea, Curtea Penală Internațională va continua să investigheze crimele comise în Fâșia Gaza, iar mandatul de arestare pe numele lui Netanyahu rămâne valabil în statele care recunosc jurisdicția instanței.