În timpul președinției lui Donald Trump și cu ajutorul fostului președinte al Statelor Unite, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a țesut o rețea diplomatică cu grupul de la Vişegrad, care produce acum un sprijin închis pentru Israel în cea de-a în zecea sa confruntare cu Hamas.

Austria, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia formează un front comun la care se alătură Germania, din motive de conștiință istorică, precum și Olanda și Lituania. Doar Polonia pare deranjată de declarațiile făcute de ministrul israelian Yisrael Katz în 2019, în care acesta declara că „polonezii au alăptat antisemitismul cu laptele mamei lor”.

Decizia luată de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Prima și cea mai semnificativă poziție a fost îndeplinită săptămâna trecută de cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a arborat drapelul israelian la Cancelaria Federală și la sediul Ministerului de Externe din Viena. Atât cancelarul Kurz, cât și ministrul Alexander Schallenberg au condamnat atacurile asupra Israelului și au justificat gestul ca pe o „poziție austriacă consecventă față de terorism”, menţionând că „atât Statele Unite, cât și UE clasifică Hamas drept grup terorist”.

Guvernul austriac a luat această decizie după ce câteva sute de protestatari au ieșit pe străzile Vienei strigând lozinci împotriva Israelului și împotriva poporului evreu, în care majoritatea participanților erau parte a populației de origine turcă. Ministrul de Interne, Karl Nehammer, a criticat dur rolul „lipsit de glorie” al Turciei în conflictul din Orientul Mijlociu, scrie ABC.es.

În opinia sa, acest rol „cu siguranță nu contribuie la dezescaladare, ci la escaladare” și l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că „pune paie pe foc” după ce săptămâna trecută a vorbit despre Israel ca „stat terorist”.

„Turcia exercită și acum o influență asupra demonstrațiilor îndreptate împotriva Israelului”, a adăugat ministrul, care a menționat „numeroasele steaguri turcești arborate în timpul demonstrațiilor contra evreilor”.

Erdogan a luat foc imediat: Blestem statul austriac!

Aceste declarații, împreună cu steagurile israeliene de pe sediile instituțiilor, au primit un răspuns iritat din partea lui Erdogan, care a tradus poziția Vienei spunând că „ceea ce vrea probabil statul austriac este ca musulmanii să plătească prețul pentru cei care au comis genocid împotriva evreilor”, la care a adăugat un strigăt de război care va stârni fără îndoială mișcările pro-palestiniene din Europa: „Blestem statul austriac!”.

Mass-media austriacă a publicat o scrisoare a ministrului turc de Externe adresată ministrului de Interne Nehammer, în care acesta afirmă: „Respingem și condamnăm declarațiile nefondate făcute de ministrul de Interne austriac despre țara noastră și președintele nostru în legătură cu protestele de la Viena împotriva atrocităților Israelului”.

„Solicităm autorităților austriece să pună capăt acestor declarații anti-turce, care rezultă din calcule politice pur interne și afectează relațiile turco-austriece”, a continuat scrisoarea, care denotă o tensiune gravă în relațiile dintre cele două țări din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

Mesaje din partea lui Viktor Orban şi Angela Merkel către premierul israelian

Din Ungaria, prim-ministrul Viktor Orbán i-a trimis condoleanțe la Netanyahu și a declarat: „Am fost profund întristat de tragicul eveniment care a luat viața multor israelieni în timpul celebrării sărbătorii Lag B’Omer”.

„Victimele, familiile lor și poporul Israelului sunt în gândurile și rugăciunile noastre în acest moment dificil”, a spus el. Președintele Camerei Reprezentanților, László Kövér, i-a trimis condoleanțe lui Yariv Levin, președintele Knesset-ului israelian.

Angela Merkel, la rândul său, i-a telefonat, luni, premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru a-și exprima solidaritatea cu Israelul și pentru a solicita încetarea ciocnirilor „cât mai repede posibil”, subliniind numărul mare de victime civile de ambele părți.

Merkel a condamnat cu tărie tirul de rachete al Hamas, în timp ce guvernul său insistă că „vor proceda decisiv și cu toleranță zero împotriva protestelor de pe teritoriul german care încearcă să răspândească ura și antisemitismul”.

Ungaria nu a sprijinit declaraţia comună privind situația din Orientul Mijlociu

Pe de altă parte, potrivit Europa Press, Uniunea Europeană a apărat, marți, o încetare a focului, oprirea ostilităților în Fâșia Gaza și o soluție politică la criza dintre israelieni și palestinieni care nu a avut sprijinul Ungariei, care a nu a participat la o declarație comună privind situația din Orientul Mijlociu.

După cum a explicat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica externă, Josep Borrell, marea majoritate a statelor membre și-au arătat sprijinul pentru sfârșitul violenței și punerea în aplicare a încetării focului. „Obiectivul trebuie să fie protejarea civililor și permiterea accesului umanitar în Gaza”, a spus el într-o conferință de presă după reuniunea de aproape patru ore prin videoconferință.

Borrell a insistat asupra faptului că 26 din cei 27 de parteneri comunitari sunt de acord că numărul deceselor din spirala violenței din jurul Fâșiei este „inacceptabil” și a condamnat încă o dată tirurile de rachete efectuate de Hamas împotriva teritoriului israelian. Deși a susţinut dreptul Israelului de a se apăra, el a spus că trebuie exercitat proporțional.

Posibilitatea închiderii unui text în numele UE a fost împiedicată de blocada Ungariei, care a făcut imposibilă declarația comună. Borrell însuși a confirmat reticența Budapestei. Surse diplomatice susțin că cererea de încetare a focului subminează, potrivit Ungariei, dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor Hamas.

„Avem nevoie de o soluție politică ca singură modalitate de a realiza pacea”

„Nu este o noutate, dar mi-aș fi dorit ca toată lumea să fi fost de acord. Mi-e greu să înțeleg cum acest lucru nu poate fi susținut, dar nu am de ales decât să iau notă”, a declarat Înaltul Reprezentant despre atitudinea Ungariei. În acest sens, el a avertizat că politica externă comună a UE nu este un „capriciu”, ci un mandat pe care îl au statele membre.

În același mod, șeful diplomației europene a subliniat „reluarea unui orizont politic” pentru Orientul Mijlociu, pariat pe relansarea împreună cu Statele Unite a dialogului dintre palestinieni și israelieni, înțelegând că „statu quo-ul nu este o opțiune”.

„În trecut am văzut de câteva ori cum a revenit violența, aceasta nu este o opțiune. Noi, europenii, am spus astăzi ceva important și anume că avem nevoie de o soluție politică ca singură modalitate de a realiza pacea”, a spus Înaltul Reprezentant.

În același sens, el a regretat că anterior comunitatea internațională „a privit în altă parte”, sperând că criza „se va rezolva singură”. Confruntat cu acest lucru, Borrell a apărat reînvierea procesului politic, moment în care a arătat spre Washington, pentru a aborda dialogul dintre israelieni și palestinieni. „Sunt fericit că majoritatea statelor membre sprijină această abordare”, a rezumat Josep Borrell.

Cu puțin timp înainte de videoconferință, guvernul german a insistat asupra necesității de a opri conflictul din Gaza și s-a oferit să își mărească ajutorul pentru palestinieni.

Sursă foto: Dreamstime