Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit marți, printr-o hotărâre, că Ungaria încalcă dreptul european prin introducerea sub incidența penală a ajutării solicitanților de azil. Amintim că din anul 2018, Ungaria respinge în mod arbitrar acest drept la frontieră.
Lovitură dură pentru Ungaria! A fost condamnată de CJUE și riscă sancțiuni financiare
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a trimis un comunicat de presă în care notează că Ungaria și-a încălcat obligațiile care îi revin prin pedepsirea penală a oricărei persoane care furnizează un ajutor în depunerea unei cereri de azil.
În acest context, Comisia Europeană a depus recurs la cea mai înaltă jurisdricție a Uniunii Europene, după ce Ungaria a adoptat, în 2018, legea numită ”Stop Soros” care face din ajutorarea solicitanților de azil o faptă penală.
Numele legii vine de la miliardarul american de origine ungară George Soros. Viktor Orban, premierul Ungariei, este de părere că acesta este vinovat pentu orchestrarea unei imigrații masive către blocul comunitar.
Ce prevede legea respectivă
Legea ”Stop Soros” prevede o pedeapsă de până la un an de închisoare împotriva oricui ajută o persoană care a intrat în mod ilegal în Ungaria dintr-o ţară care nu face parte din spaţiul Schengen, în cazul în care viaţa acestei persoane nu este în pericol în mod imediat.
Acelaşi pachet legislativ limita puternic posibilitatea obţinerii azilului într-un stat membru UE din 2004.
În acest context, CJUE spune că ”prin respingerea ca inadmisibilă a unei cereri pe motivul că solicitantul a venit prin alt stat în care nu este expus la persecuţii, Budapesta a încălcat de asemenea dreptul UE”. CJUE îndeamnă Ungaria ”să se conformeze hotărârii cât mai curând”.
Hotărârea a fost salutată de Comitetul Ungar Helsinki
Asociația de apărare a drepturilor refugiaților, Comitetul Ungar Helsinki (HHC), a salutat această hotărâre şi a adăugat că nu nu s-a lăsat ”intimidat de ameninţare”.
”De când a fost adoptată legea, HHC a ajutat 1.800 de solicitanţi de azil. De-acum ne putem servi din nou clienţii fără ameninţarea închisorii”, a declarat AFP copreşedinta HHC Marta Pardavi, care şi-a exprimat speranţa ca Guvernul ”să nu saboteze aplicarea” hotărârii europene.
Ungaria riscă acum sancțiuni financiare, mai ales după ce Curtea Constituțională de la Budapesta a început examinarea unei alte hotărâri cu privire la azil, pronunțată în decembrie 2020, pentru a stabili dacă este conformă dreptului național.