Viktor Orban a cerut finanțarea de către Uniunea Europeană a gardurilor de frontieră, pentru a rezolva problema imigrației ilegale, condiție pe care a avut-o și Viena.

Recent, Austria a pledat pentru construirea unui gard la granița dintre Turcia și Bulgaria.

Întâlnirea celor 27 de lideri ai statelor membre ale UE a fost convocată în contextul în care Austria şi Olanda s-au plâns de numărul tot mai mare de imigranţi ilegali. Frontex, agenţia de frontieră a blocului european, a raportat 330.000 de treceri neregulamentare ale frontierelor UE anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace.

Există diferențe de opinie între statele UE

Opiniile sunt însă împărțite în ceea ce privește împărţirea responsabilităţilor legate de refugiaţii care ajung pe teritoriul lor şi, de ani de zile, s-au concentrat pe înăsprirea frontierelor externe pentru a împiedica oamenii să folosească rute ilegale, adesea cu preţul vieţii.

De exemplu, Polonia, Ungaria şi Slovenia au ridicat garduri la graniţă pentru a ţine la distanţă refugiaţii şi migranţii, deşi Comisia Europeană, care gestionează bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, pe motiv că ar fi împotriva valorilor democratice liberale şi a drepturilor omului.

Potrivit agenției MTI, citată de Reuters, premierul maghiar Viktor Orban a vorbit cu omologii săi polonez, belgian, finlandez, maltez şi bulgar, susținând că „gardurile protejează întreaga Europă”.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a refuzat în trecut să finanțeze „sârmă ghimpată sau ziduri”, chiar dacă Bruxelles-ul oferă bani pentru infrastructura fizică a frontierelor, cum ar fi echipamentele de supraveghere.

Potrivit UE, majoritatea celor care au sosit anul trecut în Europa sunt sirieni, afgani şi tunisieni, și numai o treime dintre ei sunt eligibili să primească drept de azil, restul trebuind trimiși înapoi.

Europa își însăsprește politicile în ceea ce privește imigrația

În contextul în care a primit milioane de refugiați din Ucraina, blocul european încearcă acum să trimită acasă mai multe persoane din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud, iar numărul tot mai mare de treceri ilegale ale frontierelor reînvie politicile mai dure în privinţa imigraţiei.

Într-o scrisoare comună adresată înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei şi Slovaciei au declarat că „actualul sistem de azil al UE este nefuncţional”.

„Migraţia ilegală a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE”, au spus ei. „Fără eforturi reluate, care să dea rezultate, nu este de aşteptat decât ca migraţia ilegală în Europa să continue şi să crească în anii următori”, avertizează aceşti lideri.

Dar din cauza diferențelor de opinie dintre cele 27 de ţări ale UE în ceea ce priveşte gestionarea migranţilor şi a refugiaţilor, este dificil să se ajungă la un acord asupra unui nou sistem global de migraţie şi azil pentru blocul european până la următoarele alegeri europene din 2024.

Grupurile de apărare a drepturilor omului critică abordarea tot mai restrictivă a UE în materie de migraţie şi spun că este atât ilegală, cât şi inumană. Alţi critici subliniază că discuţiile dure despre migraţie servesc la obţinerea de puncte electorale în rândul alegătorilor de dreapta şi nu ţin cont de lipsa de forţă de muncă într-o Europă în curs de îmbătrânire.