Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, este revoltat de modul în care ţara sa a fost tratată, în contextul unui proiect extrem de important ce priveşte exploatarea gazelor româneşti din Marea Neagră. Cu ce acuzaţii vine şeful diplomaţiei de la Budapesta?
Noi tensiuni între Ungaria şi România, de data aceasta pe tema exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.
Péter Szijjártó afirmă că ţara sa a fost abandonată de două mari companii străine, într-un proiect de gaze naturale care implică şi România
Péter Szijjártó, ministrul de Externe şi al Comerţului din Ungaria, se plânge că ţara sa a fost abandonată de o companie din SUA şi alta din Austria, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare.
Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria nu susţine, sub nicio formă, înlăturarea sau reducerea competenţelor naţionale în domeniul politicilor energetice, aşadar nu susţine achiziţionarea sau stocarea comună obligatorie; aceste lucruri pot funcţiona doar pe bază voluntară, astfel încât fiecare stat membru şi companie să poată decide dacă se alătură sau nu, relatează hirado.hu.
Declaraţii de miercuri, 12 octombrie, ale ministrului ungar de Externe au venit după şedinţa miniştrilor Energiei din UE, oficialul de la Budapesta insistând că deciziile de la Bruxelles au cauzat doar daune în domeniul securităţii energetice a Europei, spre deosebire de deciziile Ungariei, care funcţionează cum trebuie.
Tensiunile româno-ungare pe tema gazelor naturale
Totul a plecat de la descoperirile importante de gaze offshore din partea românească a Mării Negre. Pentru a transporta acest gaz din Marea Neagră către Europa, a fost planificată construirea unei conducte, în cadrul proiectului numit BRUA (Bulgaria, România, Ungaria și Austria). Gazoductul ar fi trebuit să înceapă să funcționeze din 2019.
A apărut totuşi o dispută între România şi Ungaria pe tema legislației românești privind exploatarea gazelor offshore și cantitatea de gaz care ar urma să fie livrată Ungariei prin conducta BRUA. În urmă cu patru ani, directorul FGSZ (compania ce administrează reţeaua de transport de gaz din Ungaria) cerea României să adopte legea exploatărilor offshore și să livreze Ungariei 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an.
„România ar periclita prin amânările ei securitatea energetică din regiune”, spunea atunci şi ministrul Péter Szijjártó.
„Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice. Patru aliați: Statele Unite, România, Croația și Austria. De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în mare pentru care Exxon din SUA și OMV din Austria au dreptul de exploatare.
Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da. Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria.
Bineînțeles, cele două companii, americană și austriacă, nu sunt mulțumite de legislația românească, se plâng întotdeauna de acest lucru”, afirma apoi şeful diplomaţiei de la Budapesta în 2019.
Între timp, americanii de la Exxon Mobil au renunţat la investiţia din Marea Neagră şi şi-au vândut participaţia către Romgaz. Şi subiectul exportului gazelor extrase de România din Marea Neagră către Ungaria este deocamdată îngheţat.