Nimeni nu se aștepta la o asemenea decădere din partea României. Și totuși, adevărul a ieșit la iveală. Este cea mai cruntă veste pentru țara noastră. Ungurii ne dau clasă.

Ungaria, umilința supremă pentru România!

Este umilința supremă încasată de către România din partea Ungariei. Țara noastră a rămas cu o singură universitate în Topul Shangai. Este vorba despre Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB). Dacă țara noastră mai are o singură universitate, Ungaria se mândește cu 5, iar Polonia cu 8.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) ocupă poziția poziţia 701-800 în acest an. Anul trecut, în celebrul clasament se afla şi Universitatea Bucureşti.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, a explicat cum a rezistat UBB în clasament, în condiţiile în care nicio altă universitate din România nu a rămas în Topul Shanghai „În principal, a valorizat generarea cunoaşterii originale şi de calitate, publicată apoi în circuite academice de prestigiu. Altfel spus, a pus în centrul misiunii academice activitatea de cercetare după modele internaţionale, care în proces asigură şi educaţie de calitate studenţilor şi produse/servicii inovative pentru societate”, a explicat rectorul, conform adevarul.ro.

Pandemia nu a afectat rezultatele universităţilor din România. „Încă nu. Dacă va fi un efect, atunci acesta se va vedea în clasamentele din anii viitori. În principiu, nu ne aşteptăm la efecte majore, dar, teoretic vorbind, acestea, dacă apar, pot să fie negative (ex. stresul asociat pandemiei a redus eficienţa muncii în general, inclusiv a celei academice) sau pozitive (ex. cercetarea a fost mai puţin afectată decât educaţia şi/sau a fost mai mult timp la dispoziţie pentru redactarea de lucrări ştiinţifice)”, a mai spus David, conform sursei citate.

Daniel David trage un semnal de alarmă pentru România. „Acest ranking arată capacitatea universităţilor de a genera cunoaştere competitivă internaţional, iar faptul că România mai are doar o universitate aici nu este bine pentru mărimea ţării şi pentru forţa ţării în competitivitatea globalizată (ex. Ungaria are 5, Polonia 8, etc.); există mai multe universităţi româneşti cu potenţial în acest sens, iar ministerul de specialitate trebuie să creeze un program dedicat lor (şi am vorbit în multe contexte despre cum trebuie să arate un astfel de program), deoarece susţinerea acestora înseamnă de fapt susţinerea competitivităţii ţării, cu impact apoi asupra bunăstării oamenilor“, a spus rectorul.

David a vorbit despre trei măsuri necesare pentru îmbunătăţirea poziţionării în rankinguri.

„1. Ministerul trebuie să aibă un program de susţinere financiară dedicat excelenţei academice (ex. inclusiv filă de buget pentru cercetarea din universităţi şi buget pentru încurajarea concentrării resurselor academice, prin unirea de universităţi şi institute, care acum adesea pot fragmenta resursele academice/financiare în unităţi fără impact, în organizaţii academice comprehensive şi puternice).

2. Legislaţia trebuie modificată pentru a asigura flexibilitate în angajări/promovare/dezvoltarea de programe academice şi pentru a încuraja concentrarea resurselor academice şi asumarea standardelor internaţionale în cultura academică a universităţilor.

3. Universităţile trebuie să-şi adapteze cultura organizaţională misiunii asumate. Spre exemplu, nu poţi să spui că vrei să fii universitatea “world-class”, dar să ai în centrul actul educaţional, nu cel de generare a cunoaşterii prin cercetare ştiinţifică”, a explicat rectorul.

În lume, există aproximativ 30.000 de universităţi, dintre care circa 2000 au trecut pragul academic minimal pentru a fi analizate, iar 1000 dintre acestea au atins nivelul unei vizibilităţi şi al unui impact internaţional de prestigiu pentru a fi incluse în rankingul Shanghai/ARWU.

Academic Ranking of World Universities este unul dintre cele mai prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor prin prisma indicatorilor de excelenţă, de educaţie şi de cercetare folosiţi în analiză, şi anume premii academice de prestigiu pentru angajaţi/absolvenţi (ex. premii Nobel/Fields Medals/Highly Cited Researchers) şi publicaţii de top (Nature/Science/Web of Science – science/social sciences).

Indicatorii variază ca dependenţă faţă de profilul şi mărimea instituţiei, oferind o perspectivă echilibrată prin faptul că unii sunt consideraţi esenţiali în rolul şi impactul lor internaţional, indiferent de profilul/mărimea instituţiei, iar alţii sunt adaptaţi la profilului şi mărimea universităţilor.