Ministrul a precizat că astfel, băncile vor putea ”cu uşurinţă” să suporte costul măsurii, transmite Reuters. Decizia a fost luată pentru a limita dobânzile împrumuturilor şi a evita o recesiune.

După ce a plafonat deja preţurile combustibililor şi al alimentelor de bază, precum şi dobânzile ipotecare, Guvernul a anunţat subvenţii în valoare de 150 de miliarde de forinţi (362 de milioane de dolari) pentru companiile mari care investesc în îmbunătăţirea eficienţei energetice şi şi-a extins schema de dobânzi plafonate pentru împrumuturi.

Și facturile pentru energie sunt, de asemenea, plafonate pentru majoritatea gospodăriilor.

Potrivit ministrului ungar, dobânzile împrumuturilor pentru companii vor fi plafonate la dobânda interbancară pentru fondurile pe 3 luni din 28 iunie, care a fost de 7,77%, spre deosebire de dobânda actuală de 16,69%, după o majorare de urgenţă a dobânzii băncii centrale, pe 14 octombrie.

Plafonarea va fi în vigoare până la 1 iulie 2023, similar cu plafonul existent pentru dobânzile ipotecare plătite de populaţie și va totaliza aproximativ 80 de miliarde de forinţi până la 1 iulie. Costul acestei măsuri va fi suportat de bănci, a spus Nagy, adăugând că este o sumă pe care acestea ar putea să o suporte cu uşurinţă.

”Creşterea ratelor dobânzilor aduce profituri suplimentare pentru bănci”, a adăugat Nagy.

Nagy a precizat că ”a sesizat” Asociaţia Băncilor despre această măsură

Conform ministrului, portofoliul de împrumuturi cu dobândă variabilă se ridică la aproape 2.000 de miliarde de forinţi, fiind aferent unui număr de aproximativ 60.000 de firme mici, iar măsura urmăreşte să evite ca aceste companii să plătească dobânzi de 20% sau mai mari pentru împrumuturile lor.

”Am dori să evităm ca economia să intre în recesiune anul viitor şi avem toate şansele să avem o creştere de 1%. Prin acest plafon de împrumut, dorim să prevenim încă un şoc pentru sectorul corporativ, rezultat din creşterea rambursărilor acestora”, a spus Nagy într-un briefing.

Tot în acest an, guvernul Ungariei a anunţat taxe excepţionale în valoare de 800 de miliarde de forinţi pe ceea ce a numit ”profituri suplimentare” obţinute de bănci, companii energetice şi alte firme. Aceste taxe, concepute pentru a acoperi deficitul bugetar, au lovit acţiunile din Budapesta şi au afectat investitorii.

Ungaria se confruntă cu o inflaţie de peste 20%, aflată pe un trend ascendent, în timp ce economia încetineşte. Guvernul încearcă să încetinească creşterea preţurilor și să prevină o recesiune.