Președinția Ungariei la Consiliul UE, boicotată
Comisia Europeană a anunțat boicotarea președinției de șase luni a Ungariei la Consiliul UE, decizie care a stârnit controverse și a amplificat tensiunile existente între Budapesta și Bruxelles.
Mișcarea a fost determinată de recentele vizite ale premierului ungar Viktor Orban la Moscova și Beijing. Acestea sunt considerate de multe state membre ca un afront la adresa unității politice a Uniunii Europene.
Într-un anunț făcut luni seară, pe 15 iulie, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a declarat că președintele Ursula von der Leyen a decis ca instituția să fie reprezentată doar la nivel de înalt funcționar civil în timpul reuniunilor informale ale Consiliului.
Aceasta decizie a venit ca răspuns la ceea ce Bruxelles-ul consideră a fi acțiuni de obstrucționare a politicii externe a UE de către Viktor Orban.
Mai precis, premierul ungar a efectuat vizite necoordonate la Vladimir Putin și Xi Jinping. Aceste acțiuni care au fost percepute ca încercări de a submina poziția unitară a UE privind:
- războiul din Ucraina;
- relațiile cu China.
Impactul asupra președinției Ungariei
Decizia de boicotare nu este una fără precedent, însă este cu siguranță una deosebit de gravă.
Comisia a anulat vizita Colegiului la Budapesta, un eveniment major care marchează tradițional începutul fiecărei președinții rotative.
În plus, miniștrii de Externe ai UE au planificat organizarea propriului summit al afacerilor externe în august, în loc să participe la cel organizat de Ungaria la Budapesta.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, va convoca miniștrii la un consiliu „formal” în același timp cu summitul lui Orban. Acesta este un refuz clar de a colabora la nivel înalt cu actuala președinție.
Cum a reacționat Ungaria?
Reacțiile din partea Ungariei nu au întârziat să apară. János Bóka, ministrul ungar pentru Afaceri UE, a subliniat angajamentul Budapestei pentru o cooperare sinceră în abordarea provocărilor comune.
Bóka a criticat decizia Comisiei, susținând că aceasta ar trebui să colaboreze cu toate statele membre, indiferent de considerațiile politice.
„UE este o organizație internațională constituită din statele sale membre. Comisia Europeană este o instituție a UE.
Comisia Europeană nu poate selecta instituțiile și statele membre cu care dorește să coopereze. Sunt toate deciziile Comisiei acum bazate pe considerații politice?”, a spus Bóka pe rețelele sociale.
Decizia Comisiei a fost precedată de o scrisoare din partea unui grup de 63 de europarlamentari, condus de estonianul Riho Terras. El a solicitat retragerea drepturilor de vot ale Ungariei conform procedurii articolului 7. Acești parlamentari au acuzat guvernul lui Orban de „abuzuri de putere”. În plus, ei au cerut măsuri decisive pentru a limita daunele asupra credibilității UE.
„Acest tip de comportament echivalează cu uzurparea puterilor și prerogativelor statelor membre ale UE în domeniul politicii externe”, scriu legislatorii în scrisoarea adresată președinților Ursula von der Leyen, Charles Michel și Roberta Metsola.
„Vă cerem să luați măsuri decisive cât mai curând posibil pentru a limita alte daune, nu doar asupra credibilității UE în ansamblu, ci și în ceea ce privește situația geopolitică actuală”, continuă aceștia. „Practica a arătat că simplele condamnări verbale ale acestei situații nu au efect.”
