România vizează portofolii importante
România se află printre cele opt state membre ale Uniunii Europene care nu au trimis încă o propunere pentru viitorul comisar european. În acest context, guvernul de la București își concentrează eforturile pe obținerea unuia dintre cele două portofolii importante:
- bugetul Uniunii Europene
- sau extinderea europeană
Aceste domenii sunt însă vizate și de alte state, precum Polonia și Ungaria, ceea ce face competiția acerbă.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România va propune un bărbat pentru funcția de comisar european, o schimbare de direcție după nominalizarea a două femei în ultimele mandate (Corina Crețu și Adina Vălean).
Principalul favorit susținut de premier și de PSD este Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Ambiția României este să obțină portofoliul bugetului UE, o poziție strategică, dar pentru care concurează și Polonia.
Rareș Bogdan, un alt politician român influent, și-a exprimat dorința de a deveni comisar pentru extindere europeană, cu scopul de a accelera aderarea Republicii Moldova la UE.
Cu toate acestea, șansele sale sunt reduse în fața favoritului desemnat de social-democrați, ceea ce reflectă dinamica internă a coaliției de guvernare.
Criză politică internă în Bulgaria
Bulgaria pare să fi ieșit din jocul pentru obținerea unui portofoliu important, din cauza crizei politice interne.
Eșecul de a forma un guvern interimar și lipsa unei nominalizări clare până la termenul limită sugerează că șansele Bulgariei de a obține un portofoliu relevant sunt aproape nule.
Portofoliile la care Bulgaria ar fi avut acces includeau transportul, energia sau inovarea, însă, fără o candidatură puternică, șansele de a câștiga unul dintre aceste domenii au scăzut considerabil.
Ungaria vrea să ia fața României
România nu este singura țară care vizează portofoliul extinderii. Ungaria, prin guvernul lui Viktor Orban, își dorește să prelungească mandatul actualului comisar maghiar, Oliver Varhelyi, care se ocupă de vecinătate și extindere.
Cu toate acestea, candidatura sa este considerată controversată la Bruxelles, din cauza atitudinii critice față de unele țări candidate și a abordărilor sale privind statul de drept.
Polonia, pe de altă parte, prin nominalizarea lui Piotr Serafin, un diplomat experimentat, vizează atât portofoliul bugetului, cât și cel al extinderii. Ambițiile Poloniei includ un rol esențial în negocierea aderării Ucrainei la UE, ceea ce ar oferi Varșoviei o influență semnificativă în regiune.
Alte state și perspectivele lor
Franța și-a anunțat deja candidatul, pe Thierry Breton, un critic al Ursulei von der Leyen, care a jucat un rol central în legislația piețelor și serviciilor digitale, dar și în sprijinul pentru Ucraina. Spania, prin Teresa Ribera, vizează un portofoliu legat de climă sau energie, reflectând angajamentul țării față de tranziția ecologică.
Italia, sub conducerea Giorgiei Meloni, încă nu și-a prezentat oficial candidatul, însă favorit rămâne ministrul Raffaele Fitto, un politician experimentat care ar putea reprezenta interesele eurosceptice ale guvernului său.
Cehia, cu Josef Sikela, se orientează către un portofoliu economic, în timp ce Letonia își menține candidatul Valdis Dombrovskis, care ar putea fi implicat în sprijinul pentru Ucraina.
Lituania a surprins prin retragerea candidatului său principal, Gabrielius Landsbergis, din cursa pentru comisar, lăsând loc de speculații privind direcția pe care o va lua Vilnius în negocieri.
