Ungaria a trimis o nouă undă de șoc, după discursul premierului Viktor Orban cu ocazia preluării noului său mandat în fruntea Guvernului. Premierul ungar a fost învestit oficial luni, 16 mai, apoi a susținut un discurs în care a folosit termeni duri la adresa Occidentului.
Viktor Orban: Occidentul ”experimentează marele program de înlocuire”
Viktor Orban a a susținut un discurs la preluarea noului mandat de premier al Ungariei, în cadrul căruia a folosit mai multe teme de propagandă și de atac la adresa Occidentului. Acesta a vorbit despre un presupus ”val sinucigaș” care agită Occidentul, adăugând că acesta ”experimentează marele program de înlocuire”.
Mai precis, premierul Ungariei se referea la teoria care spune că popoarele europene vor fi înlocuite cu imigranții din afară, menționând, totodată, că acest ”program vrea să înlocuiască copiii creştini pe cale de dispariţie cu migranţi din alte civilizaţii”.
Amintim că al a câștigat alegerile parlamentare de la începutul lunii aprilie și a depus jurământul pentru un al patrulea mandat consecutiv după ce a fost reales cu 133 de voturi din cele 199 ale parlamentului.
Viktor Orban a prezentat Ungaria, un „rai al bunului simț”, unde „binecuvântarea lui Dumnezeu rămâne importantă”, ca fiind „ultimul bastion, alături de Polonia, al Occidentului creștin conservator”, în timp ce „UE a renunțat”. Două partide de opoziție au părăsit hemiciclul, calificând noul guvern ca fiind „ilegitim”, după 12 ani de construire a unui stat „iliberal”, în cuvintele lui Viktor Orban, în timp ce organizațiile internaționale au condamnat o „derivă autoritară”.
Respingerea sancțiunilor UE
În timp ce în UE crește nemulțumirea față de blocarea de către Budapesta a embargoului petrolier propus, Viktor Orban, care s-a apropiat în ultimii ani de președintele rus Vladimir Putin, a declarat că „amenințarea securității energetice” rămâne „o linie roșie” care nu trebuie depășită. Ungaria respinge cel de-al șaselea pachet de sancțiuni din cauza lipsei de garanții privind menținerea aprovizionării sale, iar luni a estimat costul opririi achizițiilor de petrol rusesc între 15 și 18 miliarde de euro, arată Le Figaro.
În pofida acestei discordanțe, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a „felicitat” pe Twitter pentru „realegerea” sa, afirmând că „așteaptă cu nerăbdare să abordăm împreună cu succes provocările fără precedent” cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE). Cel mai vârstnic lider al UE și-a reiterat dorința de a-și vedea țara „rămânând membră a UE în următorul deceniu”.
De asemenea, el a considerat că apartenența Ungariei la NATO este „o chestiune existențială”, regretând în același timp escaladarea actuală în ceea ce privește vecinul său ucrainean.
„Rușii au lansat o așa-numită operațiune militară, iar Statele Unite au decis să finanțeze Ucraina cu echipamente și materiale militare nelimitate, ceea ce a dus la cea mai proastă combinație posibilă”, a spus el.