Presa din Ungaria a publicat un articol în care spune că agricultura românească este în mare pericol. O cunoscută publicație titrează că ”Hambarul Europei s-ar putea prăbuși”.
Hambarul Europei s-ar putea prăbuși
România, una dintre principalele forțe agricole ale Uniunii Europene, se confruntă cu o criză agricolă profundă cauzată de secetă, infrastructură deficitară și schimbările climatice.
Conform unui raport publicat de Világgazdaság, preluat de Rador Radio România, deși țara asigură o treime din producția agricolă a UE, fermierii români se află într-o situație imposibilă.
Proiectele de irigații, o soluție nerealizată
Unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de irigații, canalul Siret-Bărăgan, început în 1986, ar fi trebuit să aducă o soluție pentru seceta severă din sudul României.
Cu toate acestea, proiectul a fost oprit în 1994 după doar 11 kilometri de construcție din cei aproape 200 planificați.
Deși recent acest proiect a fost readus pe agenda guvernamentală, în prezent el rămâne blocat din cauza lipsei de fonduri.
Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii
România, alături de Bulgaria, depinde mai mult de agricultură decât oricare altă țară din UE, oferind locuri de muncă pentru un procent semnificativ din forța de muncă agricolă europeană.
În ciuda acestei importanțe economice, sectorul agricol românesc a acumulat pierderi de 2 miliarde de euro în 2023 din cauza condițiilor meteorologice extreme, care afectează grav culturile de bază, precum porumbul și floarea-soarelui.
Fermierii români se confruntă cu cicluri de secetă severă și inundații devastatoare.
Agricultura românească este afectată de așa-numita „Sahară românească”, fenomenul deșertificării extinse în sudul țării.
Fermierii, precum Petrică Andrei, au fost forțați să renunțe la producție din cauza lipsei de irigații și a condițiilor climatice severe.
Dependența de irigații și alternativele propuse
Canalele de irigații vechi și nefuncționale au dus la o dependență aproape totală de condițiile meteo. Astfel, nu sunt soluții eficiente la îndemână.
În ciuda potențialului canalului Siret-Bărăgan de a revitaliza agricultura, proiectul este în impas din cauza deficitului bugetar al României.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că proiectul ar putea începe în 2025. Lipsa de fonduri rămâne, totuși, un obstacol major.
Alte soluții alternative sunt explorate la nivel local. Primarul Buzăului, Constantin Toma, a căutat sprijin internațional pentru utilizarea apelor uzate în irigații. El consideră că este esențială o mai bună gestionare a resurselor de apă.
De asemenea, fermierii din zonele cu acces la Dunăre, cum ar fi Nina Gheorghiță, au reușit să mențină niveluri relativ bune de producție datorită apropierii de surse de apă.
Criza agricolă din România evidențiază necesitatea unor investiții urgente și strategice în infrastructura de irigații.
În lipsa unor soluții durabile, agricultura românească riscă să se prăbușească. Ea este afectată sever de schimbările climatice și de lipsa infrastructurii esențiale.
Proiectele mari, precum canalul Siret-Bărăgan, ar putea oferi soluții, dar sunt necesare acțiuni imediate și resurse financiare semnificative pentru a evita colapsul unui sector atât de vital pentru economia românească și europeană.