Guvernul a făcut miercuri mai multe modificări la Codul administrativ, adoptând inclusiv prevederea care dă posibilitatea folosirii limbii minorităților naționale și în localitățile în care acestea au o pondere mai mică de 20%. Ordonanța de urgență a fost adoptată deja săptămâna trecută, însă nepublicată încă în Monitorul Oficial, cu scopul de a reglementa modul în care pot fi utilizate în administrația locală limbile minorităților.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, a declarat că, în baza principiului autonomiei locale, prin hotărâre de consiliu locale se poate decide utilizarea limbii minorităților și în localitățile în care acestea au o pondere sub 20%. Practic, se reia forma adoptată de Parlament în Codul administrativ și care nu a fost preluată de Guvern.
Astfel, în actul normativ s-a păstrat prevederea potrivit căreia în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raporturile cu aceştia şi a limbii minorităţii respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Codului administrativ şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
„Se menţine acea prevedere cu 20%, însă, în baza principiului autonomiei locale, se acordă dreptul autorităţilor publice locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităţilor şi în situaţiile în care nu se atinge ponderea de 20%, aşa cum a decis Parlamentul. Se înlocuieşte sintagma «în forma bilingv» cu sintagma «în limba română şi în limba minorităţilor naţionale», pentru o mai multă claritate”, a explicat Nelu Barbu, citat de Agrepres.
Decizia guvernului de a modifica o OUG deja adoptată vine după întâlnirea de ieri a premierului Dăncilă cu Kelemen Hunor, întâlnire în care șeful UDMR i-a cerut revenirea la varianta Codului Administrativ votată în Parlament, susţinând că legea adoptată de Guvern conţine foarte multe schimbări, inclusiv legate de folosirea limbii materne în administraţia locală.
Guvernul a operat, în şedinţa de miercuri, câteva clarificări la Codul administrativ privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, ca urmare a observaţiilor din avizul primit de la Consiliul Legislativ, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.
„În şedinţa de astăzi au fost operate câteva modificări şi clarificări în ceea ce priveşte Codul administrativ. Sunt practic clarificări privind anumiţi termeni şi anumite proceduri, urmare a observaţiilor în avizul primit de la Consiliul Legislativ. Pentru o mai mare acurateţe este clarificată procedura de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, se specifică clar entităţile care elaborează şi iniţiază hotărârea de Guvern prin care un bun trece din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul că această hotărâre de Guvern se face la solicitarea autorităţilor locale, iar ministerul care deţine bunul respectiv iniţiază actul normativ. Până acum Ministerul Dezvoltării Regionale era singurul minister care iniţia acest act normativ. De acum încolo, fiecare minister care are în posesie bunul respectiv va iniţia respectivul act normativ”, a explicat Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.
El a adăugat că o altă modificare vizează eliminarea acordării statutului special pentru anumite categorii de funcţionari publici pentru a nu crea diferenţe în sistemul public central.
„Dintr-o eroare de formulare se înţelegea că funcţionarii Ministerului Finanţelor Publice ar putea avea statut special. Acum se clarifică acest aspect şi nu se pune problema de aşa natură”, a susţinut Barbu.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai spus că s-a clarificat, de asemenea, statutul secretarului general al Guvernului, în sensul că acesta are rang de ministru şi nu poate fi în acelaşi timp şi înalt funcţionar public.