Proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc a fost depus pentru prima dată în 2004. În total, cu mici modificări, a fost depus de cinci ori, ultima dată la finalul sesiunii parlamentare trecute, pe 29 decembrie 2023.
Proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc eliminat definitiv din dezbaterea legislativă
În ultima zi a sesiunii parlamentare trecute, pe 29 decembrie 2023, senatorii au respins proiectul de lege privind Statutul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc. Este a cincea oară când această inițiativă este respinsă, iar de această dată, a fost eliminată definitiv din dezbaterea legislativă.
Proiectul, care vizează autonomia Ținutului Secuiesc, a fost respins anterior de patru ori, iar această respingere vine în ciuda faptului că inițiativa nu a primit susținerea conducerii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
În cele cinci încercări de a aduce autonomia la nivel legislativ, niciun președinte al UDMR, fie că a fost Marko Bela sau Kelemen Hunor, nu și-a pus semnătura pe proiect, scrie fanatik.ro.
Proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc a fost depus prima dată în 2004 de către un grup de șase parlamentari UDMR, printre care și Toro Tibor care, în 2011, a fondat Partidul Popular Maghiar din Transilvania. Cu toate acestea, inițiativa a fost respinsă în doar trei luni de către puterea de atunci.
În legislatura 2004-2008, proiectul a fost reintrodus, dar numărul susținătorilor a scăzut la doi: deputatul Becsek Garda Dezsö și senatorul Sógor Csaba. Cu toate că UDMR devenise partid de guvernământ, proiectul a fost din nou respins.
Au fost cinci încercări eșuate până acum
În 2012, inițiativa privind autonomia pentru Ținutul Secuiesc a fost respinsă din nou după aproape șapte ani de la prima depunere. A urmat o pauză de șase ani, iar în 2018, deputatul Kulcsár-Terza József-György a preluat proiectul, aducându-i modificări minore și depunându-l din nou în februarie 2018. Cu toate acestea, proiectul a fost respins în doar trei luni.
În decembrie 2019, același deputat Kulcsár-Terza József-György a depus din nou proiectul, evitând astfel interdicția de a reiniția un proiect respins în aceeași legislatură. De data aceasta, el a găsit un coinițiator, pe Biró Zsolt-István. Cu toate acestea, proiectul de lege a fost din nou respins în trei luni.
Cei doi au generat un conflict atunci între președintele Klaus Iohannis și PSD, într-un moment în care șeful statului nu-i invitase încă pe social-democrații să preia guvernarea.
În aprilie 2020, proiectul a fost aprobat tacit în Camera Deputaților, în contextul în care trecuseră cele 45 de zile în care trebuia discutat și votat. Din punct de vedere tehnic, nu apăreau probleme, deoarece în forul decizional, Senatul, proiectul nu mai putea trece prin adoptare tacită și era imperios necesar să fie supus la vot.