Viktor Orban critică deciziile liderilor Europeni de la Londra

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat critici puternice asupra liderilor europeni reuniți duminică la Londra, acuzându-i că au decis să prelungească războiul din Ucraina, în loc să caute o soluție de pace. Orban a caracterizat această alegere drept „rea, periculoasă și greșită”, subliniind că, prin această decizie, „Ucraina trebuie să continue războiul”. De asemenea, el a subliniat că „Ungaria rămâne de partea păcii”, reiterând astfel poziția consistentă a guvernului ungar în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Summitul de la Londra și sprijinul continuat pentru Ucraina

Summitul de duminică de la Londra a fost organizat de premierul britanic Keir Starmer și a reunit 15 lideri europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și premierul canadian, Justin Trudeau. Scopul principal al întâlnirii a fost garantarea securității Ucrainei într-un eventual acord de pace cu Rusia, dar și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

Liderii europeni au decis să trimită în continuare ajutoare militare, inclusiv armament, pentru a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva invaziei rusești. Orban a criticat această poziție, considerând-o greșită și periculoasă, argumentând că este mai important să se caute o soluție diplomatică și să se pună capăt conflictului.

Orban apără poziția lui Donald Trump și critică deciziile Europene

În urma unei confruntări verbale între Volodimir Zelenski și Donald Trump, care a avut loc vineri la Casa Albă, Orban a fost unul dintre puținii lideri europeni care a susținut public poziția președintelui american. Orban a scris pe rețelele sociale că „oamenii puternici fac pace, oamenii slabi fac război”, lăudând curajul lui Trump de a apăra pacea, chiar și atunci când această poziție nu a fost populară printre mulți lideri occidentali.

Donald Trump
SURSĂ FOTO: X

„Mulțumesc, domnule președinte, pentru curajul de a susține pacea”, a adăugat Orban, subliniind că Ungaria consideră că este esențial să se evite escaladarea conflictului din Ucraina. În contrast cu majoritatea liderilor europeni care sprijină continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, Orban a reiterat că „Ungaria rămâne fermă pe poziția sa de a susține pacea”, și că deciziile luate la summitul de la Londra sunt greșite și pot adânci conflictul, în loc să contribuie la rezolvarea acestuia.

Contextul politic și reacțiile din Statele Unite

Criticile lui Orban au venit într-un context politic mai larg, în care relațiile dintre Statele Unite și Ucraina au fost tensionate, după o întâlnire eșuată între Zelenski și Trump, care a avut loc vineri. Disputa dintre cei doi lideri a avut loc pe fondul unei divergențe de opinii asupra modului în care ar trebui să evolueze sprijinul internațional pentru Ucraina. Potrivit unor informații din presa internațională, Statele Unite ar putea lua în considerare retragerea ajutoarelor acordate Ucrainei, ca urmare a acestor tensiuni.

Orban, cunoscut pentru apropierea sa față de Rusia și față de pozițiile exprimate de Donald Trump, a fost un critic constant al politicii externe a Uniunii Europene în legătură cu Ucraina, insistând pe necesitatea unui dialog direct cu Moscova și că, în loc de sancțiuni și sprijin militar continuu, ar trebui să se promoveze negocieri de pace.

Ungaria și rolul său în Uniunea Europeană

Viktor Orban a continuat să-și exprime opoziția față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei și față de livrarea de arme Ucrainei. El a subliniat în mai multe rânduri că Ungaria dorește să protejeze pacea în regiune și să evite orice escaladare a conflictului. În acest sens, Orban a subliniat că politica Ungariei nu este una de izolare, ci o politică de prevenire a războiului și de promovare a dialogului pentru găsirea unor soluții diplomatice.

Astfel, în ciuda presiunilor din partea altor state membre ale Uniunii Europene și a majorității liderilor europeni care susțin Ucraina, Orban rămâne un critic vocal al acestui sprijin militar continuu și își reafirmă angajamentul pentru o politică externă bazată pe pace și negociere.