Situația în Covasna arată faptul că învățământul românesc și biserica ortodoxă se află în pericol de dispariție. Această preocupare semnalează o problemă cu potențiale implicări asupra diversității culturale și religioase în regiune.
Problemele din secuime parcă nu se mai termină
În secuime au loc evenimente care pun din nou problema conviețurii românilor minoritari cu cei de etnie maghiară.
În localitatea Baraolt din județul Covasna, unde nu demult era prezentă o comunitate românească semnificativă, asistăm la o transformare dramatică. Învățământul în limba română și biserica ortodoxă din zonă se confruntă cu o scădere alarmantă. Asta pune sub semnul întrebării identitatea culturală a regiunii, scrie Gazeta de Cluj.
Școlile care oferă predare în limba română în Baraolt devin din ce în ce mai rare. Chiar dacă în trecut comunitatea românească era bine reprezentată, în prezent observăm o scădere semnificativă în interesul pentru învățarea și promovarea limbii române. Această tendință amenință să estompeze identitatea culturală românească a localității, marcând o schimbare notabilă în peisajul educațional și religios al zonei.
Mihai Tîrnoveanu, cunoscut pentru angajamentul său în apărarea drepturilor românilor, a exprimat preocuparea sa cu privire la situația din Baraolt. El a evidențiat necesitatea unei acțiuni rapide pentru conservarea învățământului în limba română, văzut ca un pilon esențial al identității naționale.
În paralel, biserica ortodoxă din Baraolt se confruntă cu o scădere îngrijorătoare a numărului de enoriași. Preoții ortodocși, care odinioară slujeau unei comunități numeroase, se confruntă acum cu o situație nemaiîntâlnită. Credincioșii lor pot fi numărați pe degetele de la două mâini. Declinul acesta nu reprezintă doar o problemă numerică, ci semnalează și o schimbare în dinamica culturală și religioasă a regiunii.
Mihai Tîrnoveanu a caracterizat preoții ortodocși din județele Covasna și Harghita drept „eroi naționali”, evidențiind rolul esențial pe care îl au în conservarea tradițiilor și valorilor românești. A subliniat că ortodoxia, în multe locuri, reprezintă ultima linie de apărare împotriva amenințărilor de înstrăinare culturală și identitară.
Menținerea identității naționale este o provocare
Tîrnoveanu a accentuat faptul că în aceste județe, procesul de maghiarizare se suprapune peste o „tăvălug antiidentitar globalist.” În era actuală a globalizării rapide, menținerea identității culturale și naționale devine o provocare majoră.
„Practic fenomenul globalist rupe rădăcinile reperelor naționale, diluează până la dispariție paradigma etnică românească, curățând „locul” de conștiința națională. În locul gol astfel creat, intră ca tancul statul ungar cu finanțare masivă pe toate componentele ce țin de ofensiva identitară maghiară, de la educație până la economie. Funcționează ca un stat în stat, ca un stat ce înlocuiește un alt stat”, a precizat Mihai Tîrnoveanu într-o postare de-a sa pe Facebook.
Un exemplu este eliminarea Istoriei Românilor ca disciplină distinctă din planurile de învățământ. Asta, în timp ce Istoria Secuilor este studiată în școlile cu predare în limba maghiară. Este important de menționat că sistemul educațional maghiar beneficiază de finanțare directă din partea guvernului de la Budapesta. Inclusiv prin programe de burse pentru elevi și stagii de pregătire pentru profesori.
O altă problemă semnificativă constă în faptul că fermierii de etnie maghiară beneficiază de programe de credite extrem de avantajoase pentru dezvoltare și achiziție de terenuri agricole, în timp ce fermierii români se confruntă cu dificultăți din partea politicii guvernamentale din România. Această discrepanță pune în evidență inegalitățile și provocările cu care se confruntă comunitatea românească în contextul politic și economic actual.