Austro-Ungaria s-ar putea reface?
Austro-Ungaria se reface? Adesea, reprezentanții oficiali ai Uniunii Europene (UE) tind să atribuie oficialilor austrieci „o aroganță naturală”, alimentând astfel stereotipul că Guvernul de la Viena nu și-a recunoscut încă pierderea vremurilor imperiale. Deși ar putea părea tentant să credem că Guvernul de la Viena, captivat de iluziile gloriei „imperiale și monarhice” ale Imperiului Habsburgic, își caută refacerea colaborării cu Ungaria, dispărută în urma Primului Război Mondial, teama generală în Europa privind o posibilă reînviere a Austro-Ungariei este nejustificată, cel puțin acum.
În particular, liderii austrieci se simt ofensați atunci când sunt asociați cu conducătorul ungar, pe care îl consideră autoritar. O tensiune persistentă există între cele două țări cu privire la migrație. Guvernul de la Viena suspectează Ungaria că facilitează tranzitul migranților prin teritoriul său către Austria, fără a-i înregistra oficial pentru a evita eventuala lor returnare conform regulilor UE.
„Încercăm să ne înțelegem cu Orban fiindcă e vecinul nostru, dar acest lucru nu înseamnă că ne și place”, a declarat un responsabil austriac pentru Politico.
Austria ar vrea ca Bosnia și Herțegovina să facă parte din UE
Motivul real pentru care Austria s-a apucat brusc să facă gălăgie la Bruxelles pe tema războiului din Ucraina are de fapt legătură cu Bosnia și Herțegovina.
Dacă UE va deschide negocierile de accedere cu Ucraina, Austria vrea să fie inclusă și Bosnia și Herțegovina, cu care are vechi legături, atât economice, cât și politice. Dată fiind vecinătatea Austriei cu regiunea respectivă, calmarea tensiunilor din fosta Iugoslavie reprezintă de multă vreme una dintre prioritățile de politică externă ale Guvernului de la Viena. Austria își detașează acolo trupele de decenii, în cadrul misiunilor ONU de menținere a păcii.
Guvernul de la Viena e convins că modalitatea cea mai bună de realizare a unei păci durabile în regiune și de neutralizare a influenței persistente pe care o are Rusia acolo este aducerea Balcanilor Occidentali sub aripa UE.
UE a declarat ca stat-candidat Bosnia și Herțegovina la finalul anului 2022. Totuși, Comisia Europeană a explicat că țara respectivă trebuie să-și corecteze mai întâi regresul în materie de stat de drept pentru a putea începe negocierile de aderare.
Cum accederea Ucrainei se află pe agenda Consiliului European de săptămâna aceasta, Austria a sesizat o ocazie de a vârî și Bosnia și Herțegovina pe ușa din dos.
„Vrem să vedem Bosnia și Herțegovina în familia UE. Accederea țării constituie „o necesitate geopolitică”, a zis ministrul pentru UE și Constituție al Austriei, Karoline Edtstadler.
„Nu avem nici o intenție de a ne pune în calea accederii Ucrainei. A face așa ceva ar echivala cu „a te pune în calea trenului. Singurul interes al Austriei, afirmă demnitarul, e să agațe discret și Bosnia la coada aceluiași tren. Ceea ce ar trebui să calmeze vocile de la Bruxelles care critică Austria”, a adăugat un demnitar austriac.