Ciucă a primit o scrisoare de 100 de pagini de la Consiliul Național al Secuilor: Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia

Așadar, preşedintele Consiliului Național al Secuilor a anunțat că i-a trimis lui Nicolae Ciucă o scrisoare de peste 100 de pagini în care cere autonomie teritorială.

„Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a declarat Balázs Izsák într-o conferinţă de presă organizată la Sfântu Gheorghe, conform hirado.hu

Balázs Izsák susține că România s-a angajat să-şi fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale pe principiile definite în Recomandarea 1201/1993 a Consiliul Europei, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti.

Mai mult, Consiliului Național al Secuilor susține că vrea să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale.

Balázs Izsák a făcut referire la cazul Recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei. Articolul 11 din recomandare prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.

Acesta susține că scrisoarea adresată premierului va fi trimisă şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică şi sarcini legislative.

„Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială (…) Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie”, a mai spus Balázs Izsák.

Anterior, Izsák Balázs a spus că problemele din Covasna, Harghita și Mureș nu dispar.

„După 15 ani de la aderarea României la UE, se vede o distincție clară, dacă ne uităm la graficul evoluţiei PIB-ului pe cap de locuitor în regiunea Centru: vedem o creștere în cazul județelor cu populație preponderent românească, Brașov Sibiu şi Alba și o stagnare în cazul judeţelor Covasna, Harghita și Mureș.

Nici faptul că judeţele din Secuime, în special Harghita şi Covasna, sunt conduse la toate nivelurile de lideri ai formaţiunilor maghiare şi nici sprijinul venit dinspre Budapesta, nu sunt suficiente pentru a compensa aceste diferenţe”, a spus Balázs.