Ungurii fac legea în România

Ungurii și românii din Covasna și Harghita trăiesc de zeci de ani într-o stare de paralelism, spune Dragoş Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.

Pe fond, acesta a precizat la evenimentul organizat la Universitatea de la Izvoru Mureșului, că românii din aceste zone vor dispărea fizic deoarece nu sunt posibilități pentru cei tineri.

„Fizic, românii din Harghita şi Covasna vor dispărea în câteva generaţii, fiindcă nu mai avem tineri şi nu există niciun fel de motivare serioasă din partea statului român pentru ca aceştia să rămână în zonă. Deci, subliniem, problema demografică este extrem de gravă şi trebuie să o adresăm pentru a crea oportunităţi, şanse de dezvoltare, şanse la viitor şi, desigur, posibilităţi financiare, pentru că, altfel, nimeni nu poate să rămână într-o zonă care nu are astfel de dezvoltare”, spune el.

Ungurii și românii nu dialoghează deloc

Acesta și-a continuat discursul și a spus că ungurii și românii din zonă nu numai că nu au activități comune, însă nici nu vorbesc între ei.

„Din păcate, s-a creat în ultimii 30 de ani o stare de lucruri în care cele două comunităţi trăiesc vieţi paralele, nu au dialog, nu există conlucrare şi nu există contact. Dacă acum 30 de ani vedeam, încă, un număr considerabil de familii mixte şi activităţi în care cele două comunităţi se întâlneau şi dialogau, astăzi separatismul etnic creat atât în instituţiile de învăţământ, în autorităţile locale, în forma de manifestare culturală şi de manifestare a presei şi a informaţiei scrise din zonă a dus ca toată narativa să fie complet separată.

Românii, din păcate, trăiesc din ce în ce mai separaţi şi mai puţini, iar maghiarii s-au enclavizat singuri în instituţiile de învăţământ şi în instituţiile autorităţilor locale. Desigur că această tehnică facilitează crearea unui scenariu negativ în care celălalt este întotdeauna duşmanul, este inamicul care pune în pericol viitorul comunităţii, cultura, identitatea şi în felul acesta, fără să ne cunoaştem, desigur că viitorul nostru este în sine periclitat”, spune el.

Dragoș Burghelia a mai spus că este important să fie formulate anumite politici publice durabile care să ducă la transformări concrete în regiune. În mod specific, a evidențiat necesitatea alocării de investiții și finanțări pentru proiecte culturale, zone istorice și situri care să promoveze istoria românilor din localitate, precum și pentru educația în limba română și mass-media.

Singurul teatru în română din zonă riscă să dispară

În cadrul evenimentului, Ionuț Neagu, senatorul AUR care reprezintă Covasna, a ținut un discurs în care a abordat măsurile implementate pentru a face față provocărilor cu care se confruntă populația românească din regiune. De asemenea, Neagu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala închidere a Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, care funcționează ca unic teatru în limba română din județele Harghita și Covasna, în cazul în care ordonanța de austeritate va fi ratificată.

Senatorul Neagu a subliniat intenția sa de a depune în Parlament un proiect de lege care vizează transpunerea în legislația națională a Recomandării 1.201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Această propunere legislativă urmărește să permită minorității românești care locuiește în regiunea precizată să primească alocări financiare de la buget.

„De la 1 septembrie, voi depune în Parlamentul României, în Senat, un proiect de lege prin care voi cere implementarea acelei rezoluţii din 1993, 1.201 (Recomandarea 1.201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), (…) care se referă la un fapt clar, adică dacă populaţia majoritară dintr-un anumit stat se regăseşte într-o anumită regiune la un nivel minoritar să fie tratată de statul respectiv cu acelaşi drepturi de care minorităţile naţionale dispun.

Şi aici ne referim inclusiv la buget anual, pe care Guvernul României le acordă tuturor minorităţilor. Da, şi atunci aici comunitatea românească va putea găsi nu numai mijloace, ci şi putere, putere financiară să trăiască şi să continue demersul neamului românesc, care este acela de păstrarea a culturii şi de continuitate românească pe aceste meleaguri”, a afirmat senatorul Ionuţ Neagu.

Situația comunităților românești din zonă este dramatică

Ideea a fost susținută și de Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni. El a subliniat că această abordare ar permite ca o parte semnificativă din fondurile destinate minorității maghiare să fie redirecționată către asociațiile românești din regiune.

„Soluţia este una singură, aceea a aplicării acelui articol din Rezoluţia 1.201, acel articol care spune că populaţia majoritară aflată numeric minoritar, în anumite zone în care minorităţile sunt majoritare, trebuie să i se aplice aceeaşi legislaţie care se aplică minorităţilor la nivel naţional.

Adică, o parte importantă din cele 30 şi ceva de milioane euro care se dau minorităţii maghiare, o parte importantă din această sumă, direct proporţională cu numărul românilor de aici, să se acorde, de exemplu, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care să gestioneze aceste fonduri şi să poată să susţină şcolile, să susţină bursele, să susţină profesorii români, să rămână în zonă, să poată să aducă investitori români care să dea de lucru românilor din zonă”, a declarat Eugen Popescu.

Potrivit lui Eugen Popescu, starea comunității românești care locuiește în Harghita, Covasna și Mureș este caracterizată ca fiind „dramatică” și s-a deteriorat în ultima vreme.

„Este îngrijorător faptul, de exemplu, că secţiile de informaţii din Miercurea Ciuc, Sfântul Gheorghe şi din Târgu Mureş au plecat spre Braşov şi acest lucru face loc, dacă vreţi, altor servicii de informaţii care sunt interesate de zonă, mai precis serviciilor secrete maghiare.

Ne îngrijorează, de asemenea, faptul că finanţarea, care ar trebui acordată în mod normal comunităţii româneşti, nu se vede absolut deloc.

Faptul că dispar şcolile româneşti, faptul că dispar românii din localităţi, faptul că populaţia, din punct de vedere demografic, populaţia românească, scade este un semn al neimplicării statului român în această zonă, al faptului că politicul de la Bucureşti este departe de această zonă”, spune el.

El susține că implicarea statului român în aceste județe s-a diminuat progresiv. Dacă nu vor fi rezolvate, aceste preocupări reprezintă o provocare semnificativă pentru securitatea națională.

„De altfel, eu nu am mai auzit în ultima perioadă de vizite ale primului-ministru, ale preşedintelui României, care să vină în zonă şi să facă cunoştinţă şi cu problemele maghiarilor şi cu problemele cu care se confruntă comunitatea românească de aici. Asta înseamnă că statul român nu mai serveşte naţiunea română, naţiune română care este parte din ea şi aici, în aceste judeţe Harghita, Covasna şi Mureş şi de care statul român trebuie să se intereseze îndeaproape.

(…) Deci, lucrurile acestea sunt probleme reale şi care, dacă nu vor fi rezolvate, constituie o problemă de securitate naţională pentru statul român”, consideră Eugen Popescu.

Acesta a mai afirmat că în regiunile Harghita, Covasna și Mureș există un „conflict hibrid” în curs de desfășurare, inițiat de statul maghiar împotriva statului român. Acest conflict hibrid cuprinde atât aspecte simbolice, cât și financiare, angajamentul politic al guvernului maghiar prin intermediul UDMR fiind comparat cu o extindere de facto a FIDESZ în România.