Consilierul principal al premierului ungar Viktor Orban a făcut declarații la Sfântu Gheorghe legate de minoritățile naționale. Katalin Szili a vorbit printre altele de situația din Europa, dar și din România a comunității maghiare.
Consiliera premierului Viktor Orban, declarații la Sfântu Gheorghe
Katalin Szili, consilierul principal al premierului ungar Viktor Orban, a susținut că stabilitatea Europei poate fi asigurată atunci când comunitățile naționale pot trăi în siguranță și pot exercita autoguvernarea, respectând principiul subsidiarității europene.
Ea a subliniat importanța protejării comunităților naționale autohtone, inclusiv a comunității maghiare din afara granițelor Ungariei, pentru a le asigura siguranța și pentru a evita orice discriminare sau abuzuri.
„Sarcina noastră este să ne apărăm reciproc acolo unde se fac acuzaţii nefondate şi ilegale”, a declarat Katalin Szili la Sfântu Gheorghe.
Identitatea europeană este construită pe baza identităților naționale, iar Europa prosperă prin diversitatea și identitatea culturală a acestor națiuni, a mai spus ea. Consiliera a subliniat că maghiarii din Ţinutul Secuiesc nu doresc autonomie etnică, ci autonomie teritorială, pentru care există numeroase exemple.
Katalin Szili a explicat că maghiarii vor să trăiască în pace cu toată lumea şi vor ca comunităţile maghiare să aibă tot atâtea drepturi ca oricare altă comunitate din Europa. Ea a evidenţiat situaţia dificilă a comunităţii maghiare din Ucraina şi diminuarea drepturilor acesteia.
Europa trebuie să ia măsuri privind problema minorităților
Comunităţile naţionale autohtone reprezintă 10% din populaţia Europei, în timp ce numărul migranţilor reprezintă doar jumătate din acest procent, însă despre cei din urmă se discută mult mai mult în instituţiile UE, la fel şi despre problematica de gen, şi există un “contrast sfâşietor” în modul în care sunt tratate problemele, a mai semnalat consiliera. Aceasta a subliniat că Europa trebuie să ia măsuri pentru a-şi recăpăta ţinuta şi să abordeze problema minorităţilor naţionale.
„A integra o comunitate fără drepturi colective înseamnă asimilare”, a declarat Ferenc Kalmár, însărcinat special ministerial din Ungaria. Acesta a afirmat că pentru a proteja identitatea sunt necesare drepturile individuale şi cele colective. „Identitatea este mai mult decât dansuri populare şi mai mult decât o limbă”, oferind ca exemplu şcolile cu predare în limba germană din Transilvania, unde studiază copiii români, a explicat Ferenc Kalmár.
Acesta a făcut referire la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor europene şi la Carta limbilor, şi la rapoartele privind punerea în aplicare a acestora în fiecare stat membru, subliniind că propunerile de îmbunătăţire ale UE nu sunt obligatorii şi nu pot fi impuse. Din acest motiv, au fost elaborate cinci principii care să le completeze şi care pot fi încorporate în legislaţia statelor membre, a mai explicat Ferenc Kalmár.
Katalin Szili a semnalat un regres privind protecția minorităților
Acesta a mai afirmat că, la nivel global, a existat, în ultima perioadă, un regres în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor, iar războiul din Ucraina agravează situaţia, minoritățile naționale fiind considerate un risc pentru securitatea naţională. „Nu minorităţile naţionale reprezintă un risc pentru securitatea naţională, ci lipsa drepturilor democratice”, a declarat Ferenc Kalmár.
József Kulcsár Terza, deputat în Parlamentul României şi preşedinte executiv al recent înfiinţatei formaţiuni politice Forţa Civică Maghiară, a prezentat modul în care a fost depus în Parlamentul României, în două rânduri, statutul autonomiei secuieşti, şi a subliniat că, deşi nu a fost adoptat, se discută despre el.