Un cotidian pro-guvernamental din Ungaria a lansat un atac vehement atât asupra statului român, cât și asupra liderilor UDMR, pe care îi acuză de lașitate. Într-un articol publicat recent, Magyar Nemzet susține că statul român ar desfășura o „provocare brutală” împotriva comunității secuiești, printr-un proces de „românizare violentă”.
Un articol recent publicat de Magyar Nemzet, un cotidian pro-guvernamental din Ungaria, aduce în discuție un caz vechi de 30 de ani legat de centrul de pregătire al jandarmeriei din Miercurea Ciuc, pentru a acuza un presupus „atac al statului român” asupra comunității secuiești și pentru a critica ceea ce consideră a fi „trădarea” liderilor UDMR. Aceste acuzații sunt relatate de publicația în limba maghiară Transtelex. Publicația califică articolul ca fiind o „manevră de manipulare politică”.
Transtelex susține că articolul încearcă să submineze credibilitatea UDMR, partidul care reprezintă maghiarii din România, folosind jumătăți de adevăr și o retorică extremă.
Articolul din Magyar Nemzet care subminează credibilitatea UDMR
Articolul din Magyar Nemzet este intitulat „În Miercurea Ciuc se pregătește o provocare brutală românească…”. Autorul Gergely Huth face referire la o presupusă „distrugere completă a comunității secuiești”. Acesta susține că, într-un plan ce datează de mai multe decenii, statul român urmărește să submineze interesele comunităților secuiești și maghiare din Miercurea Ciuc și din întregul Ținut Secuiesc.
Conform autorului, statul român intenționează să construiască una dintre cele mai mari baze de antrenament ale jandarmeriei din România în apropierea bisericii Csíksomlyó. Acesta ar include un poligon de tragere, zone de antrenament și clădiri de cazarmament. Articolul acuză autoritățile române că ar fi preluat ilegal această zonă de la proprietarii de drept. Conform acestuia, după decenii de litigii, instanțele românești au acordat, în final, câștig de cauză Ministerului de Interne.
“O priveliște și mai tristă este cea a românizării violente peste tot. Intoleranța nestăvilită a poporului opresiv este indicată de faptul că, în ultimii ani, indicatoarele rutiere maghiare au fost îndepărtate de pe marginea drumurilor principale din zonele de tip maghiar, astfel încât călătorul sau copilul secuiesc să nu învețe numele originale ale așezărilor mai îndepărtate. Mai recent, traseele turistice care dezvăluie comorile culturale maghiare și frumusețile naturale din Transilvania și Ținutul Secuiesc, precum și panourile de stat care prezintă atracțiile, sunt etichetate exclusiv în limba română”, susține autorul articolului, fără a prezenta nicio dovadă.
Critici dure aduse primarului din Miercurea Ciuc și liderilor UDMR
Autorul articolului îi critică vehement pe primarul din Miercurea Ciuc, Attila Korodi, precum și pe UDMR. El susține că aceștia nu reprezintă în mod adecvat interesele comunității maghiare. În opinia sa, aceștia preferă să facă compromisuri cu statul român în loc să acționeze decisiv pentru protejarea drepturilor maghiarilor. În text, sunt menționați nominal lideri precum Kelemen Hunor, Csoma Botond, Gyula Winkler și primarul Attila Korodi.
Autorul îi acuză de lașitate și pasivitate, susținând că aceste atitudini pot conduce la o opresiune tot mai mare a secuilor și maghiarilor. Conform acestuia, dacă această situație continuă, statul român va reuși, în cele din urmă, să asimileze complet maghiarii din Transilvania. El face apel la comunitatea maghiară să reziste presiunilor exercitate de statul român. El le cere să lupte pentru drepturile lor, chiar și prin mijloace mai radicale.
Transtelex susține că autorul „exagerează în mod deliberat” anumite evenimente și conexiuni, în timp ce omite alte detalii. El creează, astfel, impresia că comunitatea maghiară este mereu o victimă, iar statul român este implicat într-o conspirație menită să-i asuprească pe maghiari.
Transtelex subliniază că această tehnică de manipulare nu doar că distorsionează realitatea, dar și amplifică tensiunile. Consecințele periculoase rezultate au fost resimțite de-a lungul timpului în relațiile româno-maghiare. Publicația avertizează că acest tip de propagandă de extremă dreapta nu oferă soluții, ci mai degrabă adâncește diviziunile, ostilitatea și polarizarea.
Istoria terenului de cinci hectare din Miercurea Ciuc
Istoria terenului de cinci hectare din Miercurea Ciuc, aflat în centrul disputelor, se întinde pe mai bine de trei decenii și a fost marcată de multiple bătălii juridice și politice. Terenul este situat la 3-4 kilometri de biserica Csíksomlyó și nu afectează traseul de pelerinaj.
Inițial, terenul a aparținut parohiei romano-catolice Csíksomlyó. A fost, însă, naționalizat și trecut în proprietatea statului în 1996. De atunci, au urmat numeroase procese și planuri de dezvoltare. Totul a culminat cu o decizie definitivă din 2024. Aceasta a dat câștig de cauză jandarmeriei, permițând construirea unei baze de antrenament pe acest teren.
Attila Korodi subliniază că acest subiect nu este recent
Attila Korodi subliniază că acest subiect nu este recent, decizia judecătorească definitivă fiind luată cu luni în urmă. Orașul nu a avut multe opțiuni, neputând interveni în litigiu ca proprietar sau reclamant. În lunile de după decizie, administrația locală a încercat să găsească o soluție pozitivă.
Korodi a discutat cu fostul ministru de Interne, Lucian Bode, despre posibilitatea schimbului terenului disputat cu un altul din Miercurea Ciuc. Recent, primăria a identificat un teren adecvat pentru acest schimb. Planurile Jandarmeriei includ o sală de sport, un poligon subteran de tragere și un garaj. Nu este afectat traseul de pelerinaj. Primarul consideră că ar fi mai potrivit ca pe acel teren să se construiască școli, datorită deficitului de astfel de instituții în oraș.
Korodi sugerează că negocierile și deschiderea către un compromis reflectă o situație diferită față de cea descrisă în articolul din Magyar Nemzet. Articolul s-a a prezentat o imagine distorsionată și dramatică a realității.
Kelemen Hunor a clarificat situația printr-o postare pe Facebook
Kelemen Hunor a clarificat situația printr-o postare pe Facebook, după ce articolul controversat a apărut în Magyar Nemzet. El a subliniat că UDMR se opune încă din 1996 construirii centrului Jandarmeriei în Miercurea Ciuc. Se apreciază acest proiect drept o greșeală.
Hunor a criticat faptul că statul român planifică astfel de investiții fără consultarea locuitorilor din zonă. Conform acestuia, se transmite un mesaj de neîncredere către Ținutul Secuiesc. Postarea sa a creat confuzie printre urmăritori, unii crezând chiar că lucrările au început deja. Transtelex observă că, dat fiind contextul politic, este puțin probabil ca articolul din Magyar Nemzet să fi vizat UDMR din greșeală.