În contextul războiului rus purtat împotriva Ucrainei, cursa pentru funcţia de viitor secretar general la NATO a început. Jens Stoltenberg a oferit echilibrul necesar în contextul în care ţările occidentale se grăbeau să ajute Ucraina să respingă trupele invadatoare ruse. Dar în condiţiile în care mandatul său expiră în luna septembrie, sporesc speculaţiile despre cine i-ar putea succeda, se arată, luni, 30 ianuarie, într-o analiză de pe site-ul Politico.

Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil

„Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a NATO – totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.”, scrie sursa citată.

„Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt.”, este replica unui diplomat NATO de rang înalt. Dar aliaţii ar putea ajunge în final să nu-şi asume riscuri, rămânând fideli lui Stoltenberg. Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor, a mai evidențiat sursa.

Ar putea o femeie să preia conducerea NATO?

Așadar, conform analizei, o prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, omologa sa estoniană Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace.

Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania).

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. „Este timpul pentru o femeie SecGen. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă.”, este părerea unui înalt diplomat NATO, conform sursei citate.

Iohannis ar întâmpina probleme din partea Ungariei pentru funcția la NATO

Unii aliaţi se pronunţă pentru mai multă diversitate regională. Jens Stoltenberg, care deţine funcţia începând din 2014, este un fost prim-ministru al Norvegiei. Cei mai recenţi predecesori ai săi au fost danez, olandez şi britanic.

Mandatul actualului secretar general a fost extins în martie anul trecut, după începerea invaziei ruse în Ucraina. Numeroşi oficiali sunt de părere că încă o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă. Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. „Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt, a mai nuanțat sursa citată.

Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine şi opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, a notat Politico.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul, conform sursei.