Ministrul de Externe din Ungaria, Péter Szijjártó, informează că țara lui continuă să sfideze cu putere presiunile externe venite din NATO, cu privire la războiul din Ucraina. El a lansat și mai multe avertismente, punctând că trimiterea de trupe ar echivala „declanşarea unui război mondial”.
Ungaria nu doreşte să participe sub nicio formă la pregătirea militarilor ucraineni şi la livrarea de arme, a subliniat Péter Szijjártó. Totuși, Guvernul este supus unei presiuni enorme. În acest context, ministrul maghiar de Externe avertizează că ar putea avea loc „o mare luptă cu privire la propunerea NATO” în următoarele săptămâni.
Ungaria este îngrijorată din cauza acțiunilor NATO
De asemenea, el a spus și că NATO a început să estompeze liniile roşii pe care le trasase anterior. Acestea afirmau că alianţa nu ia parte la războiul din Ucraina şi că trebuie făcut totul pentru a evita o confruntare directă cu Rusia.
Potrivit ministrului maghiar, acțiunile organizației ameninţă securitatea din toată lumea.
„Iar acum, avem de-a face cu situaţia în care secretarul general a simţit că acum ar trebui să facă şi NATO ceva, pentru că nu se poate ca NATO să stea de doi ani şi doar statele membre, respectiv Uniunea Europeană, să poată desfăşura acţiuni ce ameninţă securitatea lumii”, a afirmat ministrul, la o şedinţă Fidesz.
El spune că se doreşte să crească rolul de coordonare al NATO în transportul de arme şi în pregătirea militarilor ucraineni. Mai mult, aliații se pregătesc să adopte un pachet de sprijin de o sută de miliarde de euro, potrivit ministrului.
Guvernul nu vrea ca banii contribuabililor maghiari să fie utilizați pentru așa ceva
Szijjártó a dat asigurări că poporul maghiar nu doreşte să participe la aceste lucruri sub nicio formă. Péter Szijjártó a spus apoi că Guvernul de la Budapesta are trei dorințe:
- ca militarii maghiari să nu fie nevoiţi să participe la aşa ceva;
- ca nimic din acţiunile de acest tip să nu se întâmple pe teritoriul Ungariei;
- ca niciun ban din banii contribuabililor maghiari să nu fie utilizat pentru aşa ceva.
În acest context, spune el, se exercită „o presiune uriașă”. Potrivit ministrului maghiar, Ungaria a rămas singură pe această poziţie, deoarece celelalte două state membre reticente „au fost conduse rapid înspre o poziţie comună”.
„Noi vrem să ne ţinem departe de acest lucru. Nu putem împiedica asta, dar ne dorim cu siguranţă un lucru, de fapt, mai degrabă trei lucruri. Unu: ca militarii maghiari să nu fie nevoiţi să participe la aşa ceva. Doi: ca nimic din acţiunile de acest tip să nu se întâmple pe teritoriul Ungariei. Şi trei: ca niciun ban din banii contribuabililor maghiari să nu fie utilizat pentru aşa ceva. În toate aceste trei privinţe, asupra noastră se exercită o presiune uriaşă, de-a dreptul uimitoare”, a enumerat ministrul Externe,
Budapesta se confruntă cu o presiune uimitoare
Péter Szijjártó susţine că la Bruxelles, presiunile în acest sens sunt deja în curs de desfăşurare asupra Budapestei.
„Şi ne tot împing în jos. Acum, am reuşit să obţinem, în mare, ca din punct de vedere politic să ia cunoştinţă de faptul că noi nu vrem să participăm la asta, însă din câte văd, dinspre partea lor, programul minim este să încerce să ne bage măcar în povestea financiară. Acum încearcă să facă presiuni asupra noastră, ca şi cum ar spune bine, dacă militari maghiari nu, teritoriu maghiar nu, măcar nişte bani. Iar lupta în săptămânile următoare va fi aceasta: nu, nu , nu”, a declarat oficialul maghiar, conform MTI.
Péter Szijjártó critică atitudinea NATO
Ministrul maghiar a criticat apoi atitudinea NATO. El spune că organizația și-a asumat „în mod deschis şi fără niciun sentiment de ruşine” că ucrainenii trebuie ajutaţi „chiar şi cu riscul propriei securităţi”.
„Astăzi, în cercurile NATO, un punct de vedere asumat în mod clar, pe scară largă, în mod deschis şi fără niciun sentiment de ruşine, este acela că ucrainenii trebuie ajutaţi chiar şi cu riscul propriei securităţi”, a subliniat ministrul maghiar.
Szijjártó a amintit de faptul că Slovacia şi-a predat toate aeronavele militare către Kiev. Ulterior, nu a primit la timp comanda de aeronave militare cumpărate din Vest.
În acest context, apărarea antiaeriană a ţării este asigurată de Ungaria şi Cehia în momentul de față.
Ministrul ungar de externe a reiterat că livrările de arme nu fac decât să menţină statu quo-ul, cu pierderi uriaşe.
Trimiterea de trupe echivalează cu declanşarea unui război mondial
El a subliniat apoi că trimiterea de trupe terestre echivalează cu implicarea NATO şi declanşarea unui război mondial.
„Prin urmare, singura modalitate de a ieşi din asta pe cale militară este dacă funcţionează al doilea scenariu, adică trimiterea de trupe terestre, ceea ce echivalează cu implicarea NATO şi declanşarea unui război mondial”, a declarat Szijjártó.
Szijjártó a concluzionat că „o superputere nucleară nu poate fi învinsă”, iar ceea ce se întâmplă este „ţinerea în funcţiune a unui abator”.
„Al treilea scenariu este că într-un astfel de război, folosirea oricăror mijloace este permisă, iar apoi urmează problema focoaselor nucleare, despre care ştim cu siguranţă că unul singur este suficient pentru a decide soarta viitoare a lumii, iar focoase există mii de bucăţi, de ambele părţi. O superputere nucleară nu poate fi învinsă (…) Ceea ce se întâmplă este, practic, ţinerea în funcţiune a unui abator”, a conchis ministrul maghiar.