Puterea de cumpărare a românilor

România a înregistrat un ușor progres în clasamentul puterii de cumpărare a statelor din Europa, avansând de pe locul 33 pe locul 32. În același timp, Ungaria a coborât un loc, de pe 29 în anul anterior, conform unui studiu.

În 2024, puterea de cumpărare a europenilor a atins o medie de 18.768 de euro pe cap de locuitor, conform studiului NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024.

Cu toate acestea, există diferențe semnificative între cele 42 de țări europene. Cetățenii din Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au un venit net considerabil mai mare comparativ cu restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai scăzută în Kosovo, Belarus și Ucraina.

Marea Britanie ocupă prima poziție, avansând cu trei locuri în clasamentul general european. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului recent intitulat „NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024”.

În 2024, europenii dispun de aproximativ 12,9 trilioane de euro pentru a cheltui pe alimente, locuințe, servicii, costuri energetice, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare de 18.768 de euro pe cap de locuitor, reprezentând o creștere nominală de 3,9% față de valorile revizuite din anul anterior.

Totuși, suma disponibilă pentru cheltuieli și economii variază semnificativ între diferite țări și este influențată de evoluția prețurilor de consum în 2024.

Irlanda se prăbușește șase locuri

Așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, Liechtenstein se află din nou pe primul loc în clasamentul puterii de cumpărare, având o marjă semnificativă. Locuitorii din Liechtenstein beneficiază de o putere de cumpărare de 70.180 de euro pe cap de locuitor, ceea ce este de peste 3,7 ori mai mult decât media europeană.

Elveția și Luxemburg se situează pe locurile doi și trei, cu puterea de cumpărare a elvețienilor de 52.566 de euro pe cap de locuitor, de 2,8 ori mai mare decât cea a europenilor în medie. Luxenburghezii dispun de un venit net disponibil de 41.785 de euro pe cap de locuitor, adică de peste 2,2 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte țări din top 10 se bucură, de asemenea, de o putere de cumpărare pe cap de locuitor foarte ridicată, cu cel puțin 47% peste media europeană. Marea Britanie este marele câștigător, urcând trei locuri până pe locul șapte, cu o putere de cumpărare de 28.086 de euro pe cap de locuitor. În contrast, Irlanda a înregistrat pierderi semnificative: după ce a îmbunătățit constant poziția în clasament, în 2024 a coborât șase locuri și a ieșit din top 10.

Cu o putere de cumpărare de 26.880 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se clasează pe locul doisprezece, având un venit cu 43% peste media europeană.

În acest an, Austria a avansat un loc, ajungând pe locul șase, cu o putere de cumpărare de 29.266 de euro pe cap de locuitor. Olanda a intrat în top 10, ocupând locul zece, cu un venit mediu net disponibil de 27.558 de euro pe persoană.

Tendința are și părți bune pentru țările sărace

În ansamblu, 16 dintre cele 42 de țări analizate au o putere de cumpărare peste media europeană. În contrast, 26 de țări se află sub această medie, inclusiv Spania, care este ușor sub media de 18.013 euro pe cap de locuitor. Ca în anii anteriori, Ucraina se situează semnificativ în urma celorlalte țări.

Ucrainenii dispun de doar 2.878 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă puțin peste 15% din media europeană.

Markus Frank, expert în domeniul soluțiilor de geomarketing al NIQ-GfK, comentează: „La 3,9%, creșterea nominală a puterii de cumpărare în Europa este semnificativ mai moderată decât în cei doi ani precedenți. În același timp, însă, rata inflației este și ea în scădere, ceea ce înseamnă că cel puțin creșterea prețurilor de consum ar trebui absorbită.

Partea bună este că există o tendință a țărilor cu putere de cumpărare mai slabă este de a înregistra o rată de creștere a puterii de cumpărare mai ridicată, ceea ce înseamnă că decalajul puterii de cumpărare în Europa continuă să se reducă, iar veniturile converg încet. Cu toate acestea, diferențele dintre țări și în interiorul țărilor rămân mari în 2024.”